Acțiune

India și ISD europene: între reforme și vulnerabilitate

Confruntat cu încetinirea performanței economice indiene, gradul de expunere la investițiile europene crește nu doar vulnerabilitatea țării, ci și a actorilor și instituțiilor europene înseși pe termen mediu și lung.

India și ISD europene: între reforme și vulnerabilitate

Din datele prezentate de prof. CP Chandrasekhar în a sa studio publicat în IndiaIndie, iÎn ultimele luni, eforturile economiei indiene de a contracara efectele crizei globale devin din ce în ce mai dificile. Pe de o parte, guvernul dă vina pentru această situație pe seamacreșterea ratelor dobânzilor hotărâtă de Banca Centrală Indiană să combată inflația. Pe de altă parte, Banca Centrală însăși răspunde că nu poate reduce ratele dobânzilor, întrucât inflația este încă foarte mare, așa cum se subliniază într-un articol anterior pe FIRSTonline. Guvernul nu este în măsură să crească cheltuielile publice, sperând să o facă reducerea deficitului bugetar fără a recurge la o majorare a impozitului. Prin urmare, este probabil ca încetinirea economiei indiene să persiste și eforturile politicilor monetare restrictive se vor dovedi a fi zadarnice. Într-adevăr, în lipsa infrastructurii și politicilor energetice eficiente, factorii de risc ai economiei trebuie corelati in primul rand cu incertitudinea asupra preturilor resurselor energetice. În plus, tendința de acreșterea prețurilor la alimente se înrăutățește din cauza efectelor pe care condițiile meteorologice extrem de nefavorabile care au avut loc în diverse părți ale lumii, precum SUA, Rusia, Ucraina și Kazahstan, le-au avut asupra producției de cereale, în special porumb și soia. Nu uităm de oferta limitată de produse alimentare de pe piața internă, având în vedere progres lent în sectorul agricol și un sistem de distribuție ineficient. În cele din urmă, este de așteptat caintensificarea crizei financiare europene ar putea afecta negativ economia indiană. În Europa, băncile au fost invitate să accepte unul deprecierea creditelor acordate guvernelor zonei euro însăși, ca parte a efortului comun menit să rezolve criza, dar riscând astfel să se confrunte cu o erodare substanțială a activelor acestora. Și așa, limitarea drastică a plăților de credit către gospodării, întreprinderi și țări străine.

Implicarea băncilor străine în țară a crescut treptat în ultimii zece ani, începând cu implementarea liberalizărilor în sistemul economic și financiar. Raportul dintre creditele externe și PIB în India a crescut astfel de la 9,7% în 2005 la 16% în 2007. În 2010, după izbucnirea crizei, acest raport a scăzut la doar 15,3%, demonstrând că investițiile nu s-au contractat. În urmă cu un an, băncile europene aderente la BRI au încasat aproape 159 de miliarde de dolari credite externe împotriva Indiei, apelând la țările emergente pentru a-și extinde volumul de afaceri, atrase de profituri mai mari. Atât de mult încât, în urmă cu un an, 55% din creditele externe ale sistemului bancar global proveneau de la bănci europene.

Chiar acum, gradul de Expunerea economiei indiene la investițiile europene crește vulnerabilitatea nu numai a țării, ci și a actorilor europeni înșiși.. Băncile afectate de criză trebuie să acopere pierderile din propriile țări, să ia măsuri de recapitalizare și să îmbunătățească profilul de risc al afacerii lor. Și o modalitate de a face acest lucru este să strângi surplusuri prin valorificarea poziției tale pe piețele emergente profitabile. Atunci este necesar să evalueze riscul investițiilor europene în fața încetinirii performanței economice indiene; mai ales dacă te confrunți cu investiții pe termen mediu și lung. O înrăutățire a situației ar duce, de fapt, nu numai la simpla ieșire a investițiilor productive din India către alte piețe mai profitabile, ci și la o prăbușire a exporturilor indiene și o înrăutățire a recesiunii europene în sine. Se dovedește atunci depășirea deficiențelor profunde de infrastructură, a ineficiențelor energetice și financiare din India este fundamentală pentru interesele europene, adică tocmai acele motive care împiedică dezvoltarea țării.

cometariu