Pentru guvernul etiopian este doar o „operațiune a poliției” împotriva rebelilor care au atacat puterea de stat; pentru majoritatea observatorilor este în schimb un război civil care a făcut deja mii de victime și cel puțin 30 de refugiați. Și asta riscă să aducă instabilitate în țările de graniță. Vorbim despre explozia de violență din nordul Etiopiei, în Tigray. Evenimentele, încă în desfășurare, au surprins întreaga lume, deoarece apariția tânărului premier Abiy Ahmed trecuse speranțe că țara a lăsat în sfârșit sezonul violenței în urmă. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât, în urmă cu doi ani, Abiy Ahmed a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace pentru că a pus capăt războiului de douăzeci de ani cu Eritreea.
În schimb în a doua țară africană după populație (peste 100 de milioane de locuitori) și printre cele mai bătute de conflicte de pe continent, armele au început din nou să tragă. Potrivit informațiilor guvernamentale, armata federală a cucerit deja Axum și Adua, două orașe foarte importante din Tigray, și marșează spre capitala Macallé. Însă în momentul de față niciun jurnalist nu poate călători în regiune pentru a verifica singur: Etiopia a închis nordul țării prin închiderea site-urilor de internet. Noi am intrebat Zenebu Tadese, ambasadorul Etiopiei în Italiapentru a face un bilanț al situației.
Puteți explica cum s-ar fi putut întâmpla ca un premier căruia i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace să ia decizii atât de extreme, cum ar fi să tragă asupra concetățenilor țării sale și să izoleze o regiune întreagă de lume?
„Ceea ce se întâmplă în țara mea este o operațiune de poliție îndreptată împotriva elementelor extreme ale Frontului de Eliberare a Poporului din Tigray (TPLF) și este corectă și necesară. Sincer, dacă există un al doilea Premiu Nobel pentru Pace, atunci premierul Abiy Ahmed trebuie să-l câștige din nou pentru că își salvează din nou țara. Pentru a înțelege ce se întâmplă în Etiopia, trebuie să ne întoarcem în timp. În ultimele trei decenii, Etiopia a fost guvernată de o coaliție de patru partide unite în Frontul Democrat Revoluționar al Poporului Etiopian (EPRDF), dominat exclusiv de Frontul de Eliberare a Poporului Tigrayan. Până acum doi ani, revoltele populare au dus la un punct de cotitură în istoria Etiopiei. Acest lucru a dus în mod evident la o pierdere a puterii pentru TPLF care, pierzând controlul Frontului Democrat, a început să comploteze pentru a reveni la putere prin mijloace ilegale. Sosind, în dimineața zilei de 4 noiembrie 2020, pentru a ataca Comandamentul Nord al Forțelor Naționale de Apărare Etiopiene, staționat în Tigray de mai bine de două decenii. Săvârșind astfel o infracțiune de înaltă trădare prin ordin să deschidă focul asupra camarazilor lor de arme. Cu toată sinceritatea, poți numi o țară din istoria lumii care poate tolera un atac asupra Forței sale naționale de apărare? Nicio ordine constituțională nu poate tolera acest nivel de război și trădare. Acesta este motivul pentru care guvernul federal a fost forțat să lanseze, oricum cu reticență, operațiunile actuale de aplicare a legii pentru a susține și proteja ordinea constituțională și a susține statul de drept.
Unii observatori cred că suntem deja în război civil: îl putem defini așa?
"Nu, nu putem. Nu este vorba despre vreun război civil. Repet: guvernul federal aplică legea împotriva unui grup care a atacat ordinea constituțională a țării. Guvernul a fost tolerant față de acțiunile anterioare ale juntei TPLF în ultimii trei ani, considerând că, în lumea contemporană, singura soluție pentru rezolvarea problemelor este discuția și nu acțiunea militară. Dar, evident, pentru un grup care a folosit întotdeauna mijloace militare pentru a ajunge la putere, discuția nu este considerată o opțiune. De aceea considerăm acțiunea întreprinsă de TPLF în data de 4 noiembrie 2020 o infracțiune, o trădare pedepsită de lege. Operațiunea se va încheia imediat ce junta penală va fi dezarmată, infractorii aduși în fața justiției și administrarea legitimă va fi reînființată în Regiune”.
În opinia dumneavoastră, tensiunea poate destabiliza celelalte țări din Cornul Africii?
„Absolut nu, nu există instabilitate în Etiopia, cu atât mai puțin în Cornul Africii. Repet: ceea ce se întâmplă este că în statul regional Tigray există o operațiune a Poliției care, cel mai probabil, se va finaliza în curând și oamenii din Tigray vor reveni la viața obișnuită la fel de curând. Provocarea deliberată și planificată a TPLF de a extinde problemele interne la țările vecine este la îndemâna tuturor; dar în același timp fiecare este conștient de intenția lui. Prin urmare, nu va reprezenta un risc pentru instabilitatea generală a Regiunii.”
Încercările primului ministru de a depăși diviziunile etnice și rivalitățile locale au produs, în mod paradoxal, război. Nu este asta o contradicție?
„Nu, nu există nicio contradicție între reforma primului ministru Abiy Ahmed și rezultatele obținute până acum. De când prim-ministrul Abiy Ahmed a venit la putere în 2018, guvernul a încercat să deschidă spațiul politic și să permită tuturor să se reunească pentru a discuta și rezolva diferențele în mod civil. O revoluție pentru Etiopia, deoarece a fost imposibil în ultimii 27 de ani să aibă o idee diferită de cea a guvernului. Cei care aveau idei diferite de la guvernare până acum doi ani au ajuns în închisoare sau în afara țării, în exil. Iar cei care apărau principiile democrației și drepturilor omului au fost etichetați „o amenințare la adresa ordinii constituționale” sau „terorism”. Deși Etiopia era o țară a federalismului etnic, alte grupuri etnice decât cea a guvernului (Tigrinya, ed.) nu erau autorizate să-și aleagă proprii reprezentanți. Atât puterea politică, cât și economia au fost dominate de TPLF. După revolta din 2018 și reforma statului, a început un sezon în care oricine are altă idee decât guvernul o poate exprima. Partidul care a fost înființat după reformă, „Partidul Prosperității”, a căutat să încorporeze în conducere toate grupurile etnice marginalizate din guvernul anterior. TPLF și-a pierdut astfel proeminența și acum vrea să-l restabilească cu arme. Dovada este că în timpul atacului din 4 noiembrie asupra Comandamentului Nord, soldații uciși au fost selectați în funcție de etnia lor. Guvernul a încercat toate mijloacele pașnice posibile pentru a minimiza diferențele și a lucra împreună pentru îmbunătățirea țării, dar nu a reușit. Măsura luată acum pentru a împiedica aceste forțe să destabilizeze țara nu este războiul, ci aplicarea legii”.
Cu toate acestea, politica premierului care vizează unificarea țării este astfel slăbită: cum apreciați această analiză?
„Un tip de stat nu este determinat de politicieni, ci de oamenii care îl locuiesc. În ultimele trei decenii, federalismul a fost pretins în mod eronat și fals că acoperă anarhia și delapidarea. Apariția prim-ministrului Abiy Ahmed a dezlănțuit un nou optimism pentru toate naționalitățile poporului etiopian asuprit de regimul dominat de TPLF. În ultimii doi ani, au fost întreprinse reforme politice și economice care au sporit și nu au suprimat autoadministrarea. De exemplu, un nou stat regional, Sidama, a fost înființat în sudul țării, în timp ce alte state regionale s-au născut în sud-vestul Etiopiei. Guvernul condus de Abiy Ahmed lucrează din greu pentru a rezolva problema identității și a autoadministrației, pentru a consolida adevăratul federalism. Pe scurt, calea către centralizare în Etiopia nu a fost întreprinsă, dimpotrivă, vrem să protejăm diversitatea, unitatea și adevăratul federalism”.
Este posibil în acest moment să ajungem la un dialog cu Tigray? Ce ar trebui făcut pentru ca acest lucru să se întâmple?
„În acest moment, nu există loc pentru grupuri criminale care au comis cea mai mare trădare din istorie. Dar asta nu înseamnă că guvernul federal nu are rezoluții pașnice la inimă. Anterior, guvernul federal a făcut tot posibilul prin deschiderea spațiului pentru dialog, negociere și reconciliere, implicând persoanele în vârstă, personalități marcante, lideri religioși, femei și tineri; dar TPLF a respins toate opțiunile pașnice oferite.”
Cum explicați atacul cu rachete de la Tigray împotriva Asmara: este începutul unor noi ostilități între Tigray și Eritreea?
„Lansarea de rachete în Bahirdar, Gonder și în special în Asmara demonstrează nesăbuința juntei TPLF și încercarea sa deliberată de a internaționaliza afacerile interne. Odată cu lansarea rachetelor, Frontul vrea să transforme problemele interne în conflicte regionale și internaționale, să capteze atenția comunității internaționale. Cu toate acestea, atât guvernul federal, cât și cel eritrean au înțeles intențiile și nu au acceptat provocarea. Nu există ostilitate între popoarele iubitoare de pace din Tigray și Eritreea. Aveți încredere în comunitatea internațională și în popoarele etiopiene: guvernul federal va aplica legea într-o perioadă scurtă de timp.”
