„Confruntat cu escaladarea rusă în Ucraina, o atitudine supusă sau acomodativă ar fi contraproductivă, dar ar fi și greșit să adoptăm o strategie bazată doar pe izolare și descurajare”. Acestea sunt cuvintele lui Ettore Greco, directorul Institutului pentru Afaceri Internaționale (IAI), care a prezentat astăzi la Roma „Choosing to count”, ediția din 2014 a raportului anual privind politica externă a Italiei.
„Deși perspectiva unui parteneriat strategic cu Moscova pare extrem de îndepărtată în acest moment – se arată în studiu –, ușa trebuie să rămână deschisă către reluarea cooperării atât în domeniul economic, cât și în cel politic strategic”, dar trebuie să continuăm și în politica de sancțiuni, care, însă, „pentru a fi eficace, va trebui să fie gradată în raport cu comportamentul rusesc”.
La întâlnirea de astăzi au fost prezenți și trei foști miniștri de externe: Massimo D'Alema, Franco Frattini și Emma Bonino. Primul consideră că Europa trebuie să „respinge orice atac la adresa integrității fostelor țări sovietice, cuprinzând refacerea puternică a naționalismului și spiritul de răzbunare care se răspândesc în Rusia”.
Pe de altă parte, D'Alema consideră că sistemul de sancțiuni implică dezechilibre pe frontul occidental, întrucât „SUA nu costă nimic, în timp ce Europa riscă mult. Într-adevăr, pentru Statele Unite sancțiunile reprezintă chiar o oportunitate, pentru că în viitor ar putea crește exporturile de arme către Europa, unde s-ar deschide și o nouă piață pentru gazul american”.
Cât priveşte posibilele repercusiuni asupra relaţiilor cu alte ţări strategice, Frattini susţine că – dacă relaţiile cu Moscova nu sunt restabilite – interesele europene riscă să fie compromise şi „în Turcia, Siria, Iran şi Egipt”. Nu numai atât: ar trebui regândită și o bună parte a „strategiei energetice” a UE, de care ar beneficia „poate altcineva, cu siguranță nu Europa”.
Doar cantitatea de gaz pe care Rusia o exportă în Occident îi garantează lui Putin o mare parte din actualul său liber pentru acțiuni politice și militare. Din acest motiv, Bonino subliniază cât de mult „lipsa interconexiunii energetice din Europa a cântărit poziția actuală de slăbiciune a Europei: astăzi fluxurile de gaze circulă doar de la est la vest, în timp ce noi nu suntem capabili să pompam gaz de la vest la est. Rezultatul este că unele țări, inclusiv Italia neinclusă, depind în proporție de 80, dacă nu 100%, de aprovizionarea Rusiei”.
Luând în considerare acești factori, IAI spune că Uniunea Europeană ar trebui să-și schimbe unele dintre politicile sale. În primul rând strategia față de Rusia, cu care să se „încerce un acord asupra rolurilor respective în zonele învecinate, regândirea Parteneriatului Estic și a proiectelor de cooperare cu țările din Europa de Est și Caucaz”.
În al doilea rând, potrivit Institutului ar fi necesară regândirea „divizării sarcinilor și responsabilităților la nivel transatlantic”, punând „rolul NATO și cel al UE în armonie în regiune, pentru a evita scurtcircuite periculoase”. Un al treilea front de acțiune este cel al „securității cooperative”, care ar trebui să treacă prin „relansarea sau actualizarea diferitelor mecanisme OSCE și, dacă este posibil, și a celor înghețate în prezent în cadrul NATO”.
