Nu totul a decurs bine, dar haideți să fim mulțumiți: ce era mai rău a fost evitat. A sosit, însă, momentul să schimbăm muzica. Acesta este mesajul care a venit de la corul băncilor centrale, 18 în total, care au evoluat pe parcursul săptămânii la toate latitudinile. Inclusiv excepția bizară a Turciei lui Erdogan care, după cum afirmă Financial Times Profesorul Refaat Gutkaynak de la Universitatea din Ankara, „dacă nu ar fi suferința pe care o provoacă celor 84 de milioane de turci, ar trebui aplaudat pentru experimentul economic fascinant și nebunesc în curs”. Întrebarea acum este dacă economistul va ajunge primul la închisoare sau dacă sultanul care pretinde că luptă împotriva inflației prin scăderea dobânzilor va fi dat afară.
Pentru ceilalți guvernatori, medicina nu poate merge decât de lacreșterea costului banilor, precedată de reducerea ajutorului folosit în ultimii doi ani pentru a amortiza impactul pandemiei. Vom începe cu țările cele mai legate de energie (vezi Norvegia) sau cele mai sensibile la creșterea dolarului (vezi Mexic). Și din Marea Britanie care, în orice caz, se va limita la un modest +0,1%, bun la nivel psihologic și mai mult decât eficient în a face față crizei de credibilitate a executivului. Apoi, în primăvară, vasul de luptă american se va mișca, târând cu el majoritatea sateliților. În sfârșit, va veni rândul BCE care pentru 2022 se va limita la reducerea progresivă a ajutorului, în speranța că numai redresarea economică va face posibilă amortizarea efectelor creșterii datoriei publice.
O terapie adoptată cu reticență după ce a susținut luni de zile că inflația nu era altceva decât un fenomen „de tranziție” destinat să revină după o fază excepțională legată de defecțiunile provocate de pandemie. Dar, din păcate, realitatea nu s-a supus dorințelor politicii. Datorită variantelor virusului și diverselor blocaje care au încetinit creșterea, prețurile au început să crească iar previziunile s-au dovedit a fi greșite una după alta: Covid nu este încă eradicat; creșterea a încetinit progresiv atât în China, cât și în SUA, precum și în locomotiva germană. Prețurile călătoresc dublu, dacă nu mai mult decât estimările deja. Între timp, profitând de dobânzile scăzute, acțiunile au continuat să se umfle și au permis indicilor, ajutați și de profiturile corporative excelente, să depășească cu mult previziunile făcute la începutul anului.
De aici și necesitatea ca Fed să elaboreze o strategie alternativă, fluturând arma celor trei majorări de tarif pe an pentru perioada de trei ani 2022/24 dar cu un avertisment transmis piețelor: suntem gata să ne întoarcem dacă terapia se dovedește prea puternică. Economia, potrivit bancherilor, este încă prea fragilă pentru a merge singură, fără cârje de diferite feluri. Mai general, lumea se confruntă cu pandemia, se confruntă cu tensiunile geopolitice (gazul ucrainean în frunte) care amenință să explodeze la diferite latitudini, nu își poate permite luxul unei bătălii de ultimă oră împotriva inflației. Sentimentul este că la primul semn de dificultate în creștere, programul de creștere va fi întrerupt indiferent de nivelul inflației din acel moment. În SUA, unde Fed (încărcat încă din februarie de noi bancheri și mai înțelepți) nu va ezita să amâne majorări în caz de nevoie, așa cum își doresc democrații, deocamdată îngrijorat de prețul benzinei, dar gata să schimbe cursul dacă este nevoie. de fabricat în SUA. Cu atât mai mult în Europa. Desigur, și Frankfurt și-a crescut estimările de inflație (pentru a cincea oară) în 2022, dar, în același timp, a reiterat că ratele vor rămâne fixate la zero: prioritatea rămâne creșterea, nu inflația.
Piețele s-au adaptat rapid la acest lucru sentiment un pic clătinat în numele „mi-ar plăcea dar nu știu cât de mult pot”. Imediat pedepsirea stocurilor de tehnologie, de ani de zile obișnuit cu injecții abundente de bani cu un cost laș: Apple pierde hituri, cu atât mai mult Tesla lui Elon Musk, omul hohoteat al ultimului an. Rivian, bobocul anului în electricitate cu prețul de 93 de miliarde la debut, lasă 9% pe teren după ce a anunțat că nu a ajuns la producția primelor 1.250 de bucăți.
La fel de elocvent ascensiunea sectorului bancar, a beneficiat de recuperarea ratelor dobânzilor. Scăderea Nasdaq-ului (joi seara -2,50%) a fost însoțită de revenirea băncilor americane (joi seara +1,1%), în confirmarea deplină a noului scenariu descris de ultimele intervenții ale băncilor centrale. Europa a urmat exemplul: băncile europene au devenit joi cel mai bun sector, cu un câștig de 30,50% față de +27% din Techs, al doilea cel mai bun sector.
Va fi aceasta scenariul din 2022? Experții și-au redus drastic așteptările privind câștigurile pentru anul care vine: majoritatea prevăd oscilații între -5-10% și un echilibru dificil. În acest cadru însă, oportunitățile bune nu ar trebui să lipsească din listele de prețuri, mai ales dacă scăderile prea marcate vor declanșa plasa de siguranță pe care băncile centrale o pot reactiva aproape în timp real (așa cum au subliniat atât Powell, cât și Christine Lagarde). Dar, în perspectivă, vremuri tulburi urmează. Încă din 2023, piețele ar putea începe să se îngrijoreze de combinația toxică a inflației care rămâne ridicată, încetinirea creșterii și ratele mai mari. Ar putea fi o aterizare moale, dar necunoscutele nu lipsesc. Degeaba, însă, să-ți înfășori capul chiar acum: hai să ne bucurăm de mitingul lui Moș Crăciun, ritm al episcopului de Noto care-și contestă existența.
