Franța – momentan – spune el nu la Ttip. Președintele François Hollande a decis să oprească negocierile pentru Parteneriatul transatlantic de comerț și investiții, adică tratatul de liber schimb între SUA și Europa. Acesta a declarat acest lucru într-un interviu radio pentru Europa 1, argumentând că guvernul nu este deloc convins: „Nu putem accepta – a spus Hollande – un comerț liber nereglementat, care ne pune în pericol agricultura și cultura”.
„Nu suntem convinși de spiritul american – a adăugat subsecretarul pentru Comerț Exterior Matthias Fekl –: vrem mai multă reciprocitate. Europa oferă multe și primește puțin în schimb. Momentan suntem pentru întreruperea negocierii”. Punct de vedere exact opus celui al Sandro Gozi, subsecretarul premierului italian, care a vorbit și la Europa 1: „Acordurile sunt o mare oportunitate pentru afacerile noastre, ne vor ajuta să creștem PIB-ul țărilor europene”.
TTIP a ajuns, de asemenea, în punctul de vedere al ecologiștilor, în special al Greenpeace care într-un lung reportaj denunță riscurile „pentru sănătate și pentru mediu”. Momentan guvernul francez este singurul care a tras acest semnal de alarmă, dar nu intenționează să renunțe: „Un acord fără Franța, și cu atât mai puțin împotriva Franței, este imposibil”, a spus Fekl.
Dar ce este Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP)?
Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), un acord de liber schimb între Statele Unite și Uniunea Europeană, a fost propus în 2013. De atunci au avut loc treisprezece runde de negocieri, ultima dintre acestea a avut loc la New York în aprilie 2016. Următoarele negocieri vor avea loc în iunie. Negociatorii plănuiesc să încheie lucrările în 2016, dar ultimele întâlniri au avut loc fără progrese deosebite.
Președintele Statelor Unite Barack Obama el a spus că vrea să încheie afacerea înainte de încheierea mandatului său. În urma încheierii negocierilor, proiectul va trebui aprobat de cele 28 de guverne ale Uniunii Europene, de Parlamentul European și de cele 28 de parlamente ale țărilor Uniunii, care ar putea organiza și referendumuri. Iată ce prevede acordul și ce contestă punctele cetățenii multor țări europene.
– Principalele obiective ale TTIP sunt deschiderea unei zone de liber schimb între Statele Unite și Uniunea Europeană, reducerea taxelor vamale pentru companiile care fac comert intre cele doua zone si aprobarea unor noi legi care favorizeaza comertul intre cele doua blocuri, eliminand diferentele de reglementare si administrative.
– Tratatul va acoperi 40% din cifra de afaceri comercială mondială și se va aplica în domenii foarte diferite, supuse legislației inegale, de la piața culturală la cea alimentară.
– În Europa, tratatul a fost mult criticat și au existat demonstrații pentru a cere blocarea lui. Frica europenilor este că Ttpi standarde de siguranță mai scăzute prevăzute în Europa pentru a răspunde cererilor Statelor Unite. Peste două milioane de cetățeni europeni au semnat o petiție prin care cer oprirea negocierilor.
– Conform informațiilor care au fost scurse, i guvernele europene nu sunt deloc uniți cu privire la numeroasele măsuri prevăzute de acord (Franța, care obținuse excluderea sectorului audiovizual din tratat în numele excepției culturale, continuă să fie deosebit de precaută), dar este puțin probabil că vor revoca sau modifica contractul de mandat atribuit Comisiei.
– Printre cele mai discutate probleme este cea „Rezolvarea litigiilor investitor-stat” (Rezolvarea diferendelor investitor-stat, ISds). Tratatul ar permite companiilor să dea în judecată guvernele în fața unei comisii de arbitraj. În acest fel, susțin cei care critică TTIP, ISDS le-ar oferi multinaționalelor posibilitatea de a împiedica orice lege care contravine intereselor lor.
