Războiul din Ucraina deteriorează deja scenariul economic complex nu numai pentru Italia, ci pentru toată Europa. De la începutul anului, activitatea economică globală a dat semne de încetinire, din cauza răspândirii variantei Omicron a Covid-ului și, ulterior, a tensiunilor geopolitice în creștere care au culminat cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Canalele de impact sunt multiple: frânarea exporturilor către țările implicate (și nu numai), sancțiunile economice asupra Rusiei, blocajele din partea ofertei, incertitudinea și volatilitatea de pe piețele financiare, dar mai ales vârfurile istoricilor din creşterea preţurilor la energie şi la alte materii prime. Rezultatul este o creștere a inflației la un maxim istoric. Cât de profund va reduce conflictul creșterea economiei italiene? Și cât de importantă este durata acesteia în ceea ce privește impactul economic?
În contextul internațional actual, conflictul ucrainean aruncă o umbră de incertitudine acută asupra economiei mondiale. Banca Italiei examinează posibilele consecințe macroeconomice ale războiului din trei scenarii ilustrative, definite pe baza unor ipoteze alternative privind evoluția prețurilor materiilor prime, a comerțului internațional, a incertitudinii și a încrederii consumatorilor și a întreprinderilor, precum și a aprovizionării cu gaze naturale. Aceste scenarii, explică Bankitalia, nu exprimă o evaluare a evoluției considerată cea mai probabilă pentru economie în următorii ani și, prin urmare, nu constituie o actualizare a proiecțiilor pentru Italia.
Toate scenariile iau în considerare cele mai recente informații referitoare la dinamica prețurilor de consum și activitatea economică, și în special estimările PIB din primul trimestru al anului. Ele includ, de asemenea, efectele măsurilor politica bugetara adoptate deja pentru a contracara creșterile prețurilor materiilor prime și a celor ale evoluției viitoare a ratelor dobânzilor deduse din evoluția recentă a piețelor financiare. Cu toate acestea, ele nu includ posibile răspunsuri suplimentare de politică economică.
Primul scenariu: creșterea PIB-ului la 3% și inflația la 4% în 2022
Într-un prim scenariu, cel mai favorabil, Banca Italiei (în buletinul economic din aprilie) emite ipoteza că un rezolvarea conflictului ar putea duce la o reducere semnificativă a tensiunilor care susțin în prezent prețurile materiilor prime, contribuind astfel la eliminarea incertitudinii și la susținerea încrederii.
De la mijlocul anului 2022 i preturile gazelor si petrolului acestea ar urma să revină la nivelurile așteptate la începutul lunii ianuarie, anulând creșterile implicite în prețurile futures actuale și egale cu aproximativ 40 de puncte procentuale în 2022 și 50 de puncte în 2023 pentru gaze, și în jur de 30 și respectiv 20% pentru petrol.
Se presupune că evoluția comerțului internațional este în concordanță cu dinamica care stă la baza proiecțiilor pentru zona euro formulate în martie de experții BCE. În acest scenariu, PIB-ul s-ar extinde cu 3% anul acesta și cu 3,1% în 2023. Inflația ar fi de 4% în 2022 și scădea la 1,8% în 2023. Față de proiecțiile formulate în Buletinul Economic din ianuarie anul trecut, creșterea producției ar fi cu aproape un punct procentual mai mic în acest an, în principal din cauza tendinței mai proaste decât așteptările din primul trimestru, care reflectă doar parțial evoluțiile după izbucnirea războiului; creșterea ar fi în schimb cu peste jumătate de punct mai mare în 2023. În schimb, inflația ar fi cu 0,5 puncte mai mare în 2022 și cu 0,2 puncte mai mare în 2023.
Al doilea scenariu: PIB la 2% și inflația la 5,6% în 2022
Un al doilea scenariu, mai intermediar, este formulat presupunând o continuare a conflictului. Ipotezele tehnice referitoare la prețurile materiilor prime sunt preluate din contractele futures din cele zece zile lucrătoare premergătoare datei de 1 aprilie. În plus, se presupune că repercusiunile continuării conflictului asupra comerțului cu Rusia și Ucraina vor comprima cererea externă pentru bunuri și servicii italiene cu aproximativ 1%.
În plus, sunt încorporate și o deteriorare a încrederii și o creștere a incertitudinii, despre care Bankitalia presupune că va avea totuși o durată relativ scurtă și care se va încheia la începutul anului 2023. În acest scenariu, creșterea PIB-ului în Italia ar fi egală cu 2,2% în 2022 și 1,8 în 2023. Inflația ar urma să ajungă la 5,6% în acest an și 2,2 în 2023. În comparație cu proiecțiile formulate în ianuarie anul trecut, creșterea ar fi, așadar, cu 1,6 puncte procentuale mai mică în 2022 și cu 0,7 în 2023. Pe lângă performanța mai slabă decât se aștepta în în primul trimestru al acestui an, potrivit Băncii Italiei, reducerea creșterii este în mare parte atribuită efectelor creșterilor prețurilor materiilor prime; inflația mai mare ar reflecta aproape în întregime profilul prețurilor celui din urmă.
Al treilea scenariu: PIB la 1,5% și inflație aproape de 8% în 2022
Un al treilea scenariu, cel mai catastrofal, este formulat presupunând că ostilitățile, pe lângă prelungirea, se agravează, rezultând o disponibilitate mai scăzută de gaze pentru Italia, în urma unei blocarea aprovizionării din Rusia cu durata de un an începând din luna mai. În scop ilustrativ, precizează Bankitalia, se consideră ipoteza că suspendarea, compensată parțial prin recurgerea la alți furnizori, se traduce printr-o reducere cu circa 10% a producției sectorului furnizării de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat5. În plus, se presupune că acest lucru generează blocaje doar pentru activitățile de producție caracterizate de intensitate energetică ridicată.
Constrângerile care rezultă asupra producției ar reduce valoarea adăugată totală a economiei cu aproximativ 1,5%. Pe lângă această pierdere directă a producției, ar exista efecte indirecte legate de o ofertă mai scăzută din sectoarele din aval și de o scădere a ocupării forței de muncă, a veniturilor și a cererii agregate.
Disponibilitatea mai scăzută a gazelor ar determina, de asemenea, o accentuare puternică a efectelor atribuibile celorlalte canale de transport. În special, se presupune că prețurile gazelor naturale vor atinge niveluri mai mari decât cele de la începutul lunii ianuarie cu 130 de puncte procentuale în 2022 și cu aproximativ 90 de puncte în 2023; creșterea prețului petrolului ar fi în jur de 40, respectiv 30 de puncte.
Pe măsură ce ostilitățile continuă, se speculează și că acestea vor crește incertitudinea si neincrederea a consumatorilor și a întreprinderilor, similare celor înregistrate în episoadele majore recente de recesiune. Alte efecte negative ar decurge din repercusiunile conflictului asupra comerțului exterior. În special, este inclusă o reducere a cererii externe a Italiei de aproximativ 2,5 puncte procentuale în perioada de doi ani 2022-238. În acest scenariu, PIB-ul ar scădea cu aproape jumătate de punct procentual atât anul acesta, cât și anul viitor. În comparație cu ceea ce era prefigurat în Buletinul Economic din ianuarie anul trecut, produsul ar urma, așadar, să fie redus cu peste 7 puncte procentuale în total în perioada de doi ani 2022-23. Inflația s-ar apropia de 8% în 2022 și va scădea la 2,3 în 2023.
În contextul actual de incertitudine foarte puternică, potrivit Băncii Italiei, nu pot fi excluse și mai multe scenarii nefavorabile. Consecințele conflictului asupra economiei italiene vor depinde într-o măsură semnificativă și de politicile economice care pot fi adoptate pentru a contracara presiunile recesiunii și a reduce presiunea asupra prețurilor evidențiate în cele trei scenarii ilustrate.
