„Formula noastră ideală este următoarea: PA și posturile de contractare au rolul de îndrumare, planificare și control; tehnicienilor externi planificarea”. Lucrările publice majore sunt în impas, infrastructurile nu decolează și se pierd fonduri europene. Aceasta este noua alarmă trasă de președintele Consiliului Național al Inginerilor, Armando Zambrano, care relansează și solicită o revizuire drastică a sistemului în vigoare, cel al licitației integrate, în care stația de contractare pregătește și proiectul sau delegația. antreprenorului doar definitiv cel limitându-se la redactarea doar a celui preliminar.
Din lucrările publice prevăzute de Legea Obiectiv din 2001 - se arată într-un comunicat al CNI - până în prezent, doar 16% au fost finalizate. Din primele 150 de miliarde de euro preconizate, doar 44,8 au fost adjudecate, mai puțin de o treime!”. Intervențiile efectiv realizate, atunci, se ridică la 3,4 miliarde de euro, doar 7,7% din cifrele acordate.. De ce a eșuat obiectivul? Este cauza doar criza economică? Câteva răspunsuri găsiți într-o analiză a Centrului de Studii al Consiliului Național al Inginerilor (CNI) intitulată „Lucrări publice: probleme critice și perspective în scenariul european”.
Cercetătorii de la Consiliul Național al Inginerilor arată cum unele mecanisme de achiziții au compromis eficacitatea programului de infrastructură strategică. Multe probleme critice pot fi urmărite până la tipul de contract cu care lucrarea este atribuită și realizată. Unele tipuri de contracte precum cel integrat sau cel al Antreprenorului General, din exceptii au devenit regula. Tocmai aceste două forme de contract au generat o creștere nemoderată a costurilor pe perioada construcției. „În cazul lucrărilor încheiate până în prezent cu licitații integrate, incidența costului variantelor asupra sumei de atribuire a fost de 118%, față de o medie generală, în rândul lucrărilor încheiate, deja mare, egală cu 106%”.
Achizițiile integrate s-au dovedit adesea ineficiente. În multe cazuri, a condus la dublarea costurilor bugetate, până la un punct semnificativ mai mare decât lucrările efectuate cu contracte de execuție numai. Acestea din urmă reprezintă astăzi o cotă minoritară din contracte. În cazul Legii Obiectiv, de exemplu, acestea se ridică la 13% din sumele atribuite, față de peste 30% din atribuirile făcute cu licitații integrate. În țări precum Regatul Unit, unde ciclul sectorului construcțiilor nu a cunoscut repercusiuni grave ca în Italia, contractul de execuție doar reprezintă, dimpotrivă, peste 60% din cheltuielile autorităților contractante. Pe scurt, contractul integrat nu trebuie doar să fie limitat, dar și atunci când este utilizat este indicat ca proiectul executiv să fie scos la licitație, evitându-l pe cel definitiv.
„În lumina acestor fapte – a comentat Armando Zambrano, Președintele CNI – considerăm că este necesară activarea unui proces de calificare mai mare a Posturilor contractante. Pe de altă parte, funcția de planificare și control îndeplinită de Stații trebuie menținută cât mai distinctă posibil de activitățile de planificare. Aceasta trebuie încredințată unor tehnicieni externi. De aceea insistăm de ceva vreme ca centralitatea proiectului să fie restabilită”.
Atasamente: Rezumat sondaj Cni.pdf
