Acțiune

Guvern, cum să ieși din puzzle-ul băncii

Ipoteza în discuție este aceea a unei prevederi „paralele” cu decretul de liberalizare: un decret, dar și un proiect de lege cu un singur articol care anulează efectele articolului din decretul de liberalizare contestat de bănci.

Guvern, cum să ieși din puzzle-ul băncii

o standard paralel cu decret de liberalizare ceea ce anulează efectele acestei prevederi în partea privind comisioanele bancare. Acesta este drumul pe care se gândește să îl urmeze Guvernul după poziția senzațională luată de ABI, cu demisia întregului management de vârf.

„Toate clauzele, oricum denumite, care prevăd comisioane în favoarea băncilor împotriva acordării de linii de credit, disponibilitatea acestora, menținerea lor, utilizarea lor chiar și în cazul descoperirilor de cont în lipsa liniilor de credit sau peste limita de credit”. Această regulă este cea care a declanșat revolta băncilor. Creditorii consideră că este o impunere a legii care interzice veniturile legitime.

Decretul chiar în această dimineață ajunge în Cameră: ar trebui convertit până pe data de 24 a acestei luni. Astăzi guvernul ar trebui să se întâlnească pentru a face bilanțul și, în cele din urmă, să ia o decizie. O modalitate ar putea fi introducerea unei modificări a decretului propriu-zis, cu revenirea în consecință la Senat, care ar trebui apoi să-l aprobe. Totuși, acesta este un drum impracticabil: în Senat, guvernul și-a pus încrederea în „acest” decret și ar fi dificil acum să justifice o corectare a unei prevederi în care s-a cerut încredere.

O schimbare, de altfel, pe care guvernul – acuzat de mulți că este un executiv al bancherilor – ar introduce-o numai și exclusiv pentru uzul și consumul băncilor. O altă modalitate ar fi introducerea unui amendament într-o altă prevedere, dar trebuie să ne ocupăm nu numai de avertisment de la Quirinal asupra regulilor incluse în măsuri care abordează alte probleme, dar și cu cele recente Hotărârea Curții Constituționale privind transformarea în lege a decretelor.

În cazul în care – se arată în sentință – modificările introduse de Parlament sunt complet străine (ca obiect sau scop) textului decretului-lege inițiat de Guvern, există nelegitimitate constituțională a dispoziției modificatoare. Așadar, ipoteza asupra căreia discutăm este aceea a unei prevederi „paralele” cu decretul de liberalizare: un decret, dar și un proiect de lege cu un singur articol care, de fapt, anulează efectele articolului din decretul de liberalizare contestat de către bănci .

cometariu