Se vorbește despre o nouă precaritate digitală. Acolo gig economie online în țara noastră a cunoscut o creștere în ultimii ani, în principal din cauza pandemiei de Covid. Așa-numitele „locuri de muncă ocazionale cu care să se rotunjească”, privesc însă doar o mică parte din muncitorii din platforme digitale: pentru 80,3% este o sursă importantă dacă nu esenţială de sprijin, în timp ce pentru 48,1% (echivalent cu 274 mii subiecţi) reprezintă activitatea principală şi în lipsa alternativelor de angajare (pentru 50,7%) . Dar doar 11% au contract de muncă. Este, prin urmare, o muncă săracă, fragilă.
Este fotografia brief-ului de politică „Virtual work in the real world: the data of the Inapp-Plus survey on platform workers in Italy”, care oferă o cartografiere națională a lucrătorilor care lucrează pe platformă din Italia în toate diferitele sale manifestări.
Sondajul a implicat peste 45 de intervievați și își anticipează datele la doar câteva zile de la prezentarea propunerii din 9 decembrie trecute pentru o directivă a Comisia Europeană pentru imbunatatirea conditiilor de munca in platforme, dezmintind miturile economiei partajate. Platformele digitale atrag din ce în ce mai mult forme de muncă controlate rigid (din punct de vedere al timpilor și metodelor), plătite adesea la bucată (50,4% din cazuri) și ale căror câștiguri sunt esențiale pentru cei care o fac.
A intervenit asupra propunerii Sebastian Fadda, președintele Inapp, subliniind cât de importantă este reglementarea și protejarea muncii platformelor. „În acest nou context, până la cinci milioane și jumătate de lucrători digitali din Europa ar putea fi reclasificați ca lucrători subordonați, beneficiind astfel de unele drepturi de bază (inclusiv salariul minim, programul de lucru, securitatea și sănătatea la locul de muncă, forme de asigurare și protecție socială) negat până acum. Aceste garanții ar permite nu numai echilibrarea interesului utilizatorilor unor astfel de servicii într-un mod mai echitabil cu dreptul la condiții decente de muncă, ci și asigurarea unor condiții de concurență mai sănătoase pe diferitele piețe și o mai mare transparență fiscală”.
Revenind la sondaj, în perioada 2020/21 există 570.521 de lucrători ai platformei digitale. Nu este vorba doar despre zei călăreţ, ci a unui set eterogen de activități care merg de la livrarea de colete sau mese la domiciliu până la efectuarea de sarcini online precum traduceri, programe de calculator, recunoașterea imaginilor. Aceștia reprezintă 1,3 din populația de 18-74 de ani, sau 25,6% din numărul total al celor care câștigă prin internet.
La acestea trebuie adăugate cei care vând produse (platforme de publicitate) sau închiriază bunuri deținute (platforme de produse) pentru un total de 2.228.427 de persoane (5,2% din populația între 18 și 74 de ani) care declară că au realizat un venit prin intermediul platformelor digitale. între 2020 și 2021.
IDENTIKIT-UL LUCRĂTORULUI DE PLATFORMĂ
Trei sferturi dintre lucrătorii platformei sunt bărbați. Șapte din zece au între 30 și 49 de ani, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani concentrați în principal în categoria lucrătorilor ocazionali. Calificarea de studii nu este deosebit de diferită de cea a populației generale, cu excepția unei prezențe mai mari a absolvenților.
Potrivit sondajului, totuși, cei care lucrează prin platforme ca activitate principală au niveluri de studii superioare (cel puțin o diplomă), în timp ce cei care o fac ocazional au calificări de studii mai scăzute. 45,1% dintre lucrătorii pe platformă aparțin tipului „cuplu cu copii”, dar ponderea crește la 59,1% în cazul lucrătorilor care consideră munca pe platformă o activitate secundară. În schimb, persoanele care colaborează ocazional cu o platformă sunt mai frecvent singure (37,9%).
CARPORALAT DIGITAL
Munca pe platformă se pretează și la condiții de autonomie redusă și suspiciuni de relații neregulate, sau chiar fenomene de „caporalato”. Aproximativ trei din zece lucrători nu au unul contracta scris, 26% nu gestionează direct contul de lucru pentru a accesa platforma iar pentru 13% plata este gestionată de o altă entitate externă. Mai mult, trebuie remarcat faptul că 72% au fost supuși unui test de evaluare pentru a lucra cu platforma.
Sclavii ALGORITMULUI
Cel mai răspândit sistem de evaluare a muncii prestate este cel legat de numărul de angajamente sau sarcini finalizate (59,2% din cazuri) urmat de opinia clienților (42,1%). Acest lucru confirmă faptul că pentru mulți lucrători ai platformei nu este ocuparea Forței de muncă de sine dar dependentă.
În patru din zece cazuri, o evaluare negativă sau o indisponibilitate pentru îndeplinirea sarcinilor corespunde unei înrăutățiri a tipului de muncă atribuită, cu o reducere a celor mai profitabile oportunități de angajare față de sarcinile în ansamblu (40,7%). În plus, evaluarea negativă face ca 4,3% dintre lucrători să nu plătească pentru serviciul prestat, până la „deconectarea forțată” de la platformă în 2,8% din cazuri, un fel de licență ocult.
