Fabiola Gianotti este femeia care, prin căutarea lor, a văzut valuri și particule dansând în fața ochilor ei pe care ea însăși l-a definit frumos și elegant”. Cu aceste cuvinte Giovanna Melandri, președintele Fundației MAXXI, a prezentat director general al Cern, una dintre cele mai importante figuri ale fizicii contemporane, care în urmă cu aproape șase ani a anunțat lumii descoperirea importantă care a schimbat știința și a marcat un punct de cotitură în înțelegerea naturii: detectarea bosonului Higgs, particula lui Dumnezeu.
Ajuns la Roma pentru a participa la unele evenimente, Gianotti a inaugurat seria de întâlniri cu artiști, oameni de știință, filozofi, care va avea loc la muzeul proiectat de Zaha Hadid în legătură cu expoziția GRAVITATE, Imaginați-vă Universul după Einstein. Alături de ea și președintele Institutului Național de Fizică Nucleară Fernando Ferroni.
In context în cui știința, filosofia și estetica au reușit să se îmbine, cei doi fizicieni au încercat să-și explice investigațiile asupra universului. Studii alcătuite din multe întrebări și puține răspunsuri pe care numărul unu de la Cern a încercat să le ilustreze și să le transmită (fizica cu siguranță nu este o chestiune simplă) timp de aproape două ore.
Apropo, există o mulțime de întrebări de rezolvat despre univers: unde suntem?
„Sunt încă atât de multe de descoperit, nu cunoaștem decât 5% din univers. Restul de 95% este alcătuit din materie și energie pe care nu le cunoaștem sau le cunoaștem parțial, acest lucru este incitant, provocator și ne determină să ne punem multe întrebări. De exemplu: unde s-a dus antimateria? Universul de astăzi este format aproape exclusiv din materie, dar credem că la început materia și antimateria erau prezente în cantități egale. Ulterior, natura a creat un dezechilibru, o asimetrie. Existam datorita acestor mici asimetrii, cumva universul ne spune ca perfectiunea nu exista, pentru ca daca ar exista nu am exista. Legile fizicii sunt frumoase, simetrice, interesante si din punct de vedere estetic.
Trebuie să continuăm să căutăm răspunsuri, să facem față noilor provocări încercând să fim foarte deschiși în abordările și direcțiile de urmat. Cu ani și ani în urmă, mecanica cuantică și relativitatea erau considerate cunoștințe inutile. Cu toate acestea, fără ele, electronicele moderne nu ar exista. Părinții acestor teorii nu încercau să creeze electronice noi, ci să înțeleagă cum funcționează universul și acesta este un mesaj foarte important pentru mine: utilitatea științei inutile.”
Ne poți spune ce este bosonul Higgs?
„Bosonul Higgs are o istorie foarte lungă, este o particulă prezisă în anii 60 cu intenția de a aborda o problemă: cum dobândesc particulele elementare masă? Dacă nu l-ar avea, atomii nu ar fi împreună. Este special, deoarece sarcina sa este de a furniza masă pentru toate celelalte particule. Dacă nu ar exista, universul nu ar exista.
În 64 Peter Higgs (Premiul Nobel pentru Fizică în 2013, ed.) credea că trebuie să existe o proprietate, Câmpul care i-a luat numele, care a furnizat particulelor elementare masă. Căutăm bosonul de zeci de ani. Pentru a putea afla, a trebuit să lucrăm timp de 50 de ani la proiecte care au implicat mii de oameni de știință din multe țări. A necesitat dezvoltarea unor idei și tehnologii revoluționare, cum ar fi acceleratoarele. Nu a fost ușor.”
La 4 iulie 2012 anunțul. În calitate de purtător de cuvânt al experimentului Atlas împreună cu Joseph Incandela, purtător de cuvânt al experimentului CMS, a anunțat lumii prima observație a bosonului Higgs. Cum te simți să spui că a fost făcută o descoperire care schimbă istoria umanității?
Pentru un fizician experimental, descoperirea este cel mai mare vis al unei vieți profesionale. Am avut norocul să contribui la boson și să fiu martor la descoperirea undelor gravitaționale. A fost o zi specială, foarte emoționantă. Veneam dintr-o goană finală foarte intensă, șase săptămâni de muncă, verificări neîncetate zi și noapte. Cel mai important sentiment a fost mândria de a face parte dintr-un grup de fizicieni pe care îl reprezentam la acea vreme. Ne-au luat ani de zile și determinarea noastră a fost încununată de acest rezultat”.
Cum este să lucrezi la CERN și să devii director general al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară?
„La Cern colaborează 17 de oameni de știință din toate țările. Unii dintre ei provin din zone de război, alții din țări care nici măcar nu recunosc dreptul de a exista. Italia aduce, de asemenea, o contribuție importantă, oferind creiere, oameni de știință și tehnologie. Lucrăm împreună pentru că știința este democratică. Transcende politica, cultura, diversitățile care fracturează lumea. Există o pasiune comună care ne permite să colaborăm. Știința poate juca un rol esențial într-un mod fracturat, pentru că este unificatoare, legile fizicii sunt aceleași peste tot. A ști mai mult, a ști mai mult este o aspirație comună tuturor. Știința este lipici. Locuri precum Cern sau alte centre mari de cercetare pot semăna boabe de pace”.
El a vorbit despre contribuția Italiei la știință și fizică. Dar în paralel cunoaștem dificultățile cu care tinerii cercetători sunt nevoiți să le înfrunte în țara noastră pentru a-și urma pasiunea. Ce crezi?
„Italia excelează în domeniul fizicii fundamentale și al fizicii particulelor. Avem o mare tradiție, universități excelente. Văd foarte mulți tineri din punctul meu de observație de la Cern și italienii sunt printre cei mai buni, dar trebuie să încercăm să menținem un standard ridicat. Întotdeauna îi sfătuiesc pe tineri să plece în străinătate pentru că le este bine, dar un tânăr care vrea să se întoarcă în Italia pentru a face cercetări în țara lui trebuie să aibă neapărat ocazia să facă acest lucru”.
La Cern s-au pus bazele a ceea ce mai târziu a devenit World Wide Web. Din păcate, de-a lungul anilor, web-ul s-a transformat și într-unul dintre principalele vehicule ale teoriilor antiștiințifice. Ce poate face lumea științifică pentru a depăși acest fenomen?
„Cunoașterea nu poate fi oprită de teama cum va fi folosită atunci. Fizica atomică și nucleară a creat arme atomice și nucleare dar și medicina nucleară care este foarte importantă astăzi. Ceea ce poate face știința este să încerce să-i facă pe oameni să înțeleagă care este metoda științifică. Așadar, de asemenea, ajutați la construirea bazelor care vor determina pe toată lumea să distingă știrile reale de știrile false, ajutați la înțelegerea conceptului de măsurare și a erorii acesteia. Știința trebuie să se deschidă din ce în ce mai mult către societate și să ofere oamenilor aceste instrumente de judecată”.
Mai ai câțiva ani înaintea ta la cârma Cernului. Te-ai gândit ce vei face în continuare?
„Sunt cercetător la Cern și sper că la finalul mandatului voi putea să rămân acolo și să mă întorc să fac cercetări de teren, cu propriile mâini”.
