Acțiune

Germania: AfD, eurosceptici, dar nu populiști. Se naște un nou drept?

Acuzația la adresa Alternative für Deutschland de a fi un partid care caută și voturile extremei drepte nu este nouă: în realitate, liderul său Bernd Lucke a exclus întotdeauna orice colaborare cu populiștii europeni – Dar AfD nu și-a mărit electoratul, pur și simplu l-a consolidat: va fi suficient pentru euroscepticii germani?

În 1983, liderul socialiștilor creștin bavarez Franz-Joseph Strauß și-a avertizat partidul: Un partid nu trebuie să se ridice în dreapta CSU! Pe atunci, republicanii reprezentau o posibilă alternativă la Uniune (CDU/CSU) în partea dreaptă a arcului constituțional. Povestea s-a dovedit altfel. Republicanii nu au prins niciodată cu adevărat rădăcini, iar social-democrații creștini nu au fost niciodată nevoiți să se confrunte cu un partid adevărat la dreapta lor. Între timp s-au născut mai întâi Verdi, la sfârșitul anilor XNUMX, iar apoi Linke, în anii XNUMX. Dar mereu pe partea stângă.

cu Alternativă für Deutschland, un partid fondat în aprilie 2013 la hotelul InterContinental din Berlin, dictonul lui Strauß a devenit o simplă teoremă. Astăzi, politica germană a văzut nașterea unui partid conservator, liberal-național și eurosceptic la dreapta Uniunii (CDU/CSU).

Dacă pericolul unui transfer substanțial de voturi din Uniune ad Alternativă für Deutschland, la ultimele alegeri europene de duminica trecută, ajutată și de absența unui prag, neodreapta germană a obținut un considerabil 7,1 la sută din voturi. Cu nu mai puțin de șapte europarlamentari, partidul condus de protestantul Bernd Lucke intră pentru prima dată în instituții și este foarte probabil ca deja în septembrie, la următoarele alegeri din trei landuri ale fostei Germanii de Est (Saxonia, Turingia și Brandenburg) să poată înrădăcina și la nivel regional.

După cum s-a comentat revista Cicero, Uniunea Angelei Merkel are acum o problemă. Alternativă für Deutschland ar putea deveni ceea ce Linke este pentru social-democrați (SPD): un partid de dreapta al CDU/CSU cu care se preferă să nu colaboreze dar care în același timp, pe frontul conservator, erodează voturile esențiale pentru a putea guverna. La fel ca în epoca Schröder, în care cel mai „extrem” electorat al social-democraților nu se mai simțea reprezentat de guvernul roș-verde al Agendei 2010, tot așa în epoca Merkel conservatorii nu și-au mai văzut valorile de referință apărate în procesul de modernizare radicală desfășurat de cancelar.

Doar liderul Bernd Lucke îi reprezintă pe foștii unioniști dezamăgiți care nu au înțeles niciodată de ce tocmai atunci când Uniunea (CDU/CSU) și liberalii (FDP) guvernau împreună (din 2009 până în 2013) Germania a devenit mai ecologistă, mai feminină și de stânga: desființarea serviciului militar, abandonarea energiei nucleare și posibila introducere a cotelor femeilor. Astfel a fost creat un pământ al nimănui din care conservatorii Alternativă für Deutschland au ştiut să ocupe. La aceasta se adaugă gestionarea discutabilă a crizei euro de către Angela Merkel care în Germania a dus la aceeași poziție a marilor antreprenori, profesori și economiști care au fost întotdeauna sceptici față de moneda unică.

Strategia creștin-democraților și social față de Alternativă für Deutschland este dublu. Linia lui Merkel este una a tăcerii, ea pur și simplu le ignoră. Dar sunt și cei care nu renunță să atace noul partid acuzându-l de extremă dreapta cu teze foarte apropiate de National Democratische Partei Deutschland (NPD) – așa cum demonstrează niște afișe ale alegătorilor foarte asemănătoare dintre cele două partide. Potrivit Annegret Kramp-Karrenbauer, președintele Saarland, tendintele rasiste ale Alternativă für Deutschland devin din ce în ce mai evidente și partidul se află acum la limita constituționalității. Pentru Stanislaw Tillich, președintele Saxonia, Alternativă für Deutschland este un partid populist a cărui retorică anti-europeană diferă puțin de cea a NPD. Pe o locație parțial diferită se află Peter Gauwailer (CSU), conform căreia un partid nu poate vorbi cu toată lumea, ci trebuie să caute să reprezinte interesele poporului său. Uniunea trebuie să fie capabilă să mențină consensul celui mai conservator electorat.

Anuntul de acuzatie Alternativă für Deutschland a fi un partid care caută și voturile extremei drepte nu este nou. S-a întâmplat deja în timpul ultimelor alegeri politice din septembrie anul trecut. Cu toate acestea, liderul euroscepticilor Bernd Lucke a exclus întotdeauna orice colaborare cu populiștii europeni. Pe scurt, în Parlamentul European nu se va alătura lui Le Pen și Wilders. Discursul unei posibile alianțe cu Nigel Farage este diferit, deocamdată negat, dar neexclus încă complet.

Pentru a înțelege ce impact poate avea Alternativă für Deutschland în geografia partidelor din Germania rămâne problema fluxului de voturi. La ultimele alegeri federale euroscepticii erodaseră voturi în principal liberalilor din FDP (430 de voturi) și, în mod surprinzător, de extrema stângă a lui Linke (340). Majoritatea voturilor rămase au venit în principal de la CDU (290), SPD (180), Verzii (90) și cei care s-au abținut anterior. Alternativă für Deutschland strânsese în total puțin peste două milioane de voturi, exact 2.056.985, corespunzând la 4,7 la sută și insuficiente pentru a trece de bariera celor 5 pentru a intra în Bundestag.

Fluxul de voturi la alegerile europene este foarte diferit porumbel Alternativă für Deutschland a obținut 510 de voturi de la CDU/CSU, 180 de voturi de la SPD, 110 de voturi de la Linke, doar 60 de la liberalii din FDP și 30 de la Verzi. Din nou, însă, numărul total de voturi s-a oprit la puțin peste două milioane de voturi: 2.065.162 (7,1 la sută). În realitate, cel mai interesant aspect al acestor cifre este comparația dintre datele absolute ale voturilor ultimelor alegeri federale și ale celor europene, singurele două alegeri la care a participat partidul eurosceptic. Alternativă für Deutschland și-a sporit voturile cu doar 8.177 de voturi. Aceasta înseamnă că consensul euroscepticilor a rămas substanțial neschimbat, dar a crescut doar procentual din cauza ratei ridicate de abținere. În Germania prezența la vot este adevărată că a crescut de la 43,3 la 48,1 față de 2009 dar este și adevărat că față de ultimele alegeri federale, la care au votat 71,5 la sută, a fost scăzută.

Alternativă für Deutschland nu și-a mărit electoratul, ci doar l-a consolidat. Dacă acest lucru va fi suficient pentru a permite euroscepticilor germani să se stabilească definitiv în geografia partidelor germane nu este deloc evident. Drumul pentru a fi un partid stabil pe dreapta Uniunii este încă foarte lung.

cometariu