Nu va fi ușor pentru miniștrii Mediului, Infrastructurii și Sudului să blocheze TAP, cea mai mare infrastructură energetică transnațională concepută în ultimii ani. Dacă ministrul Mediului Costa o consideră inutilă, președintele Autorității pentru Energie, dimpotrivă, o consideră strategică, ca toată industria națională, interesată să proiecteze un viitor diferit pentru aprovizionarea și consumul de energie. Pe bună dreptate s-a remarcat că în cei șapte ani petrecuți în fruntea Arerei, Bortoni nu a intervenit niciodată pe subiecte care nu intrau în stricta sa competență. A făcut-o la Festivalul Energiei pentru a sublinia o distanță conceptuală și politică față de cei care anterior în campanie electorală și acum la guvernare, nu intenționează să susțină marele proiect de gazoduct. Ei nu vor ca coastele Apuliene să accepte andocarea infrastructurii venite din Azerbaidjan și, în consecință, ca sudul Italiei și Europa să aibă acces la o nouă conductă. Țările europene sunt cele care au nevoie de noi provizii pentru următorii 30-50 de ani, iar țările producătoare din Est nu au economisit bani și acorduri pentru a satisface cererea.
Ceea ce scapă – atâta timp cât nu vrei să rămâi prizonierul schemelor ideologice – este că acele acorduri și acele infrastructuri de transport au fost aprobate în aceiași ani în care lumea a început să discute despre diversificarea surselor de energie și schimbările climatice. Europa – în care guvernul spune că vrea să rămână în fiecare zi – a făcut alegeri prudente în domeniul energetic fără a reduce obiectivele de diversificare a surselor și de creștere a surselor regenerabile. Există un timp mediu de flexibilitate și rezonabil pentru a menține orașele și industriile în funcțiune. Portugalia, Spania și Danemarca știu ceva despre asta și au așteptat zeci de ani înainte de a vedea predominând energia eoliană și fotovoltaica. Între timp, cererea de gaz este în creștere peste tot și la Bruxelles de aproximativ zece ani se discută despre hub-ul european al gazelor. Tot din aceste motive, Bortoni a spus că Italia nu este absolut în măsură să renunțe la Tap.
În zilele următoare, guvernul și cei trei miniștri menționați mai sus vor trebui să ia o poziție oficială. Sufletul 5S aproape sigur își va asculta baza electorală și anxietățile anti-infrastructură. Va fi un prilej de a înțelege dacă va prevala conștientizarea că TAP-ul nu satisface interesele partizane, ci pe cele ale unui întreg continent, legat de Balcani printr-o megaconductă de peste 3 km care urmează să fie pusă în funcțiune în puțin peste un an și o jumatate. Sau, invers, dacă trecerea de la luptă la guvernare nu se realizează.
Noul Guvern trebuie să aprobe următorul scenariu-cadru 2019-2030:
Capacitate de generare instalată [TWh]
Tip de energie Referință
2017
Scenariul A2030 Scenariul B2030 Scenariul
C2030
Scenariu
B 2025
Scenariu
B 2035
Nucleare 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Lignite 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Carbone duro 25,0 13,5 0.0 0.0 0.0 0.0
Gas naturale 96.0 32.8 30.2 29.4 0.0 0.0
Olio-nafta 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Stoccaggio pompato 40.0 3.000,0 3.000,0 3.000,0 3.000,0 3.000,0
Alte generații convenționale 4.3 4.1 4.1 4.1 4.1 4.1
Capacità di riserva 0.0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0
Total Conventional Generation 165,3 3052,4 3.036,3 3.035,5 3.006,1 3.006,1
Vento a terra 50,5 74.3 81.5 85.5 70,5 90.8
Eolian offshore 5.4 20.0 17,0 17,0 10.8 23.2
fotovoltaico 42.4 72.9 91.3 104.5 73,3 97.4
biomassa 7.6 6.0 6.0 6.0 7.3 4.6
Hydro 56,0 56.0 56,0 56,0 56,0 56,0
Altre generazioni rinnovabili 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3
Total Renewable Generation 112.8 180.1 202,7 219.9 168,8 222,9
Generazione totale 278,1 3.232,5 3.239,0 3.255,4 3.174,9 3.229,0
Consum net de energie electrică [TWh]
Consumo netto elettrico 530,1 512,3 543.9 576,5 528,4 549,4
Driver de interconectare a sectorului [Cantitate în milioane]
Pompe de căldură menajere 0.7 1.1 2.6 4.1 1.7 2.9
E-Mobility 0.1 1.0 6.0 10.0 2.0 8.0
Opțiuni de flexibilitate și depozite [GW]
Potenza al gas – 1.0 2.0 3.0 0.5 3.0
Memoria PV-Batteria 0.3 6.5 8.0 10.1 3.2 12.3
Spațiu mare pentru baterie 0.1 1.5 2.0 2.4 1.2 3.4
DSM (industrie și comerț, comerț, sectoare de servicii) 1.5 2.0 4.0 6.0 3.0 5.0
Modelarea pieței
Co2 standard pentru modelarea pieței – Max. 184 Max. 184 Max. 184 Max. 240 Max.127
Energii regenerabile
În noul scenariu de bază 2019, scenariile s-au schimbat semnificativ față de ultimul cadru al scenariului din 2017, datorită noilor specificații ale coaliției și acordului european.Extinderea energiei regenerabile în cadrul scenariului 2019-2030 este strâns aliniată cu Obiectivul acordului de coaliție din martie 2018 de a acoperi 65% din consumul brut viitor prin generarea de energie regenerabilă. Apelurile pentru oferte speciale pentru energie de apă onshore, marină, eoliană și fotovoltaică și cantități crescute de energie eoliană offshore fac, de asemenea, parte din noul peisaj. Obiectivul de 65% energie regenerabilă în consumul brut de energie electrică până în 2030 este inclus în toate scenariile, dar este atins prin diferite căi de expansiune a energiei regenerabile. Așadar, scenariile 2030 depășesc cu mult căile concrete de dezvoltare ale actualei SEN Energia care a favorizat gazul prin echilibrarea a 110 Twh de surse regenerabile eoliene și solare cu 110 Twh de gaz.Este o greșeală senzațională a Calenda pentru că între timp asupra presiunilor fosile și erori Enea, a respins pomparea oferindu-i 10 TWh in loc de 3.000 TWh. Cu toate acestea, se poate presupune că căile de extindere și volumul ofertelor pentru surse regenerabile vor fi ajustate (în sus, dacă trecutul este vreun indiciu) în viitoarele modificări ale SEN.
Gazul de la robinet este inutil dacă corectăm unele erori flagrante ale germanilor în materie de energie și nu cădem înapoi în capcana de gaz care este energia ignoranților cu adevărat care abundă în Italia.
1. Angajamentul Germaniei a fost de a-și extinde capacitatea de energie regenerabilă pentru a înlocui centralele nucleare pierdute, dar emisiile de carbon ale țării sunt în prezent în creștere.
2. Decizia corectă de a închide toate cele 19 centrale nucleare din Germania până în 2022 a fost luată în urma dezastrului de la Fukushima din 2011, la doar un an după ce cancelarul Angela Merkel și-a propus să prelungească durata de viață a centralei. Această inversare a politicii a fost însoțită de planuri de eliminare treptată a utilizării combustibililor fosili prin aducerea ponderii energiei regenerabile din mixul energetic german la 80% până în 2050.
3. Deși le-am spus germanilor că există o lipsă serioasă de stocare a sarcinii de bază pe eolian și solar, primii ani de Energiewende au scos la iveală problemele pe care modelul le pune atât pentru Germania, cât și pentru restul Europei dacă este depozitat doar cu baterii și nu trece la stocarea în masă descentralizată. Energiewende nu este doar o chestiune internă: una dintre principiile sale cheie este că țara are nouă vecini cu care poate tranzacționa energie, fie prin vânzarea de energie în exces atunci când sursele regenerabile se suprapun, fie importând-o din centralele austriece, poloneze, franceze și cehe atunci când Energiile regenerabile din Germania au performanțe slabe.
4. În timp ce Germania a reușit să reducă ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 30%, scăderea constantă anterioară a emisiilor de carbon – 27% din 1999 până în 2009 – s-a inversat puternic de când Germania a decis să elimine treptat energia nucleară. În loc să scadă, emisiile au crescut cu patru procente în următorii ani. De ce creșterea îngrijorătoare a emisiilor? Pentru că energia regenerabilă este încă intermitentă în mod inerent în Germania.
5. Nu sunt suficiente progrese mari în tehnologia bateriilor și a acumulatorilor, Germania va fi forțată să păstreze alte surse interne de energie pentru deceniile următoare. Dacă energia nucleară este exclusă, centralele pe cărbune vor continua să funcționeze în locul lor și să polueze atmosfera în acest proces. Și mai rău, multe centrale termice din Germania ard lignit, un tip specific de cărbune care emite mai mult CO2 decât aproape orice alt combustibil fosil. În timp ce gazele naturale
are 430-550 g de CO2 pe kilowatt oră, ceasurile de lignit se acumulează la 1,1 kg de CO2. Energia nucleară emite doar 16 g de CO2 per kilowatractă de metan regenerabil la 50 g.
6. Aceste emisii mari nu sunt singura problemă cu capacitatea de încărcare de bază a Germaniei. Centralele pe cărbune nu sunt suficient de agile pentru a compensa producția atunci când condițiile sunt optime pentru producerea de energie regenerabilă. Prin urmare, fluctuațiile aprovizionării cu surse regenerabile provoacă un surplus de energie într-o rețea care este notoriu incapabilă de a face față vârfurilor bruște. Germania a neglijat în mod criminal dezvoltarea rețelei de ani de zile, concentrându-se pe obiectivul mai flagrant de extindere a capacității regenerabile. Rezultatul? Problemele paralizante ale rețelei fac ca celebra creștere a generării de energie regenerabilă să nu aibă sens.
7. Aceste blocaje ale rețelei au efecte secundare serioase pentru vecinii Germaniei. Deoarece liniile electrice nord-sud ale țării nu au capacitatea de a transporta energie de la turbinele Mării Nordului în centrul industrial al țării, așa-numitele „fluxuri ale ciclului de energie” deviază automat electricitatea prin rețelele electrice din apropiere. În mod obișnuit, Republica Cehă și Polonia duc greul revărsării. Acum instalează dispozitive cunoscute sub numele de schimbătoare de fază pentru a preveni întreruperile pe scară largă în timpul vârfurilor.
8. Este posibil ca aceste defazate să nu fie suficiente pentru a preveni întreruperea rețelei atunci când UE își extinde rețeaua de electricitate în Letonia, Lituania și Estonia. Până acum, statele baltice au fost integrate într-o rețea de electricitate condusă de Rusia în cadrul acordului BRELL din 2001, dar speră să se conecteze la rețeaua europeană între 2020 și 2025. În conformitate cu poziția lor antinucleară, țările baltice speră să să impună mai bine interdicția Lituaniei privind importul de energie din centrala nucleară Ostrovets din Belarus prin aderarea la sistemul energetic al UE.
9. Cele trei țări plănuiesc să se conecteze la rețeaua europeană printr-o singură legătură prin Polonia, care suferă deja foarte mult din cauza fluctuațiilor de putere germane. Cu excepția cazului în care țările baltice fac investiții semnificative pentru a-și crește capacitățile de bază și pentru a atenua problemele de aprovizionare, legătura poloneză le va expune la creșterea energiei germane și va pune în continuare presiune asupra sistemelor de distribuție a energiei deja existente. Țările baltice speră să obțină această creștere a capacităților neutilizate doar prin energie regenerabilă, o mișcare care nu va face decât să agraveze problema.În mod ironic, această decizie va avea și efecte secundare neașteptate: emisii mai mari de CO2 în regiune. Este de așteptat ca Polonia, pentru a compensa creșterile și tensiunile ulterioare din țările baltice, să investească masiv în energie pe bază de cărbune din motive de securitate energetică. Varșovia a încetinit deja dezvoltarea surselor regenerabile și a deschis cea mai mare fabrică de cărbune din Europa în 2017 tocmai din motive de securitate energetică. Este posibil ca subiectul să capete mai multă importanță odată ce sincronizarea este finalizată, subminând obiectivele UE în materie de climă.Planul țărilor baltice de a părăsi BRELL reprezintă astfel un obstacol serios în calea stabilității rețelei europene mai largi și a obiectivelor de reducere a climei.Emisiile de CO2. Pentru a preveni ca obiectivele sale să fie subminate de activismul exagerat de zel, UE ar putea introduce un „test de la Paris” pentru a vedea dacă proiectele energetice, cum ar fi sincronizarea rețelei baltice, conduc într-adevăr la emisii de carbon mai mari sau nu. Sprijinul proiectului ar trebui să depindă de faptul că acesta este bine gândit și pus în aplicare cu atenție pentru a asigura decarbonizarea pe termen lung.
10. Dar principala lecție de învățat aici este modul în care renunțarea la energia nucleară din motive politice și ideologice cauzează cascade neprevăzute de probleme – fie că este vorba de Energiewende sau de ieșirea din BRELL. Experiența lor oferă avertismente importante pentru țările care iau în considerare renunțarea la energia nucleară dacă nu implementează hidroelectric pompat așa cum a propus Caffese de 20 de ani, spunându-le germanilor că au greșit să depoziteze doar cu baterii.Acum germanii sunt de acord cu caffese dar în Italia dacă incepusem 20 de ani cu stocarea pentru 3.000 TWh ne-ar fi bine si am putea elimina fosilele.Din pacate, la Mise au guvernat in ignoranta, Eni a vrut sa vanda doar gaze de import, fara sa-i pese de mediu si Enel spera ca Guvernul timpul i-ar oferi 40 de miliarde de centrale nucleare franceze pentru pompare, dar speculativ.Apoi a venit Calenda care, neintelegand nimic despre energie, s-a pacalit punand 110 TWh de gaz in SEN pentru a echilibra 110 TWh de surse regenerabile. ar putea să pară inteligent să ridice vântul și solarul și, în același timp, forțat să echilibreze cu gazul, scriind clar în SEN că ura pomparea hidroelectrică.Și cuplarea energetică? Calenda nu i-a păsat nimic.
gazul importat costă 2.000 de miliarde în 30 de ani, metanul regenerabil din hidroelectrică pompată doar 200 de miliarde.
Președintele Arera Bortoni trebuie să demisioneze