Ft: Italia și nu Spania va fi câmpul de luptă decisiv pentru soarta monedei euro

„Unii cred că bătălia finală pentru apărarea monedei euro se joacă în Spania. Nu suntem de această părere: bătălia decisivă pentru salvarea sau ruinarea monedei unice se va juca în Italia. Acesta este următorul câmp de luptă”. Este ceea ce citim în comentariul, editat de profesorul Edward Altamn de la Universitatea Stern și Maurizio Esentato de la Classis Capital, publicat la prânz în ediția electronică a Financial Times. O parere care face furori si care pare destinata sa dea curs speculatiilor chiar dacă este contrazis de președintele Eurogrupului, Juncker. Pe scurt, iată argumentele profesorului Altman, care a aplicat, până acum, cu oarecare succes, indicele „Altman Z scor”, creat pentru a măsura starea de sănătate a emisiunilor corporative la datoria suverană a unei țări. „Modelul nostru – scrie cuplul – bazat pe fundamente, performanța pieței și rezistența economiei din nouă țări europene și SUA s-a dovedit a fi de încredere de doi ani și jumătate încoace”. Și iată răspunsul. Italia, în ciuda unor handicapuri bine-cunoscute (economia stagnantă, datoria publică ridicată, populația în vârstă și incertitudinea politică) se bazează pe niște puncte forte deloc neglijabile: consumul privat robust, companii solide și, nu mai puțin important, faptul că 65 la sută din datoria este în mâinile interne. În plus, nu se poate să nu remarce soliditatea IMM-urilor, atractivitatea turismului sau a Made in Italy. Dar, în ciuda unei îmbunătățiri incontestabile față de acum doi ani, companiile italiene sunt printre cele mai vulnerabile din punct de vedere al solidității capitalului. Aceasta înseamnă că, confruntat cu o nouă, grea prăbușire bursieră, „buletinul de raport al datoriilor țării noastre va semnala o alertă roșie” cu efecte imediate asupra datoriei publice și a costului asigurării creditului. Chiar și astăzi, subliniază autorii, în ciuda nivelului scăzut al dobânzilor, povara dobânzilor reprezintă 4,8 la sută din PIB, mai mică decât cifra Greciei (6,7), cu atât mai mare decât cea a Statelor Unite (2,9) decât pentru Portugalia însăși (4,2). Până acum, concluzionează autorii, probabilitatea unui default italian, măsurată de CDS, rămâne sub control (13,4% față de 9% în urmă cu o lună) în ciuda avertismentului lui Moody. Dar este doar o chestiune de timp, argumentează profesorul Altman.