Pentru noul chiriaș al Elysium, primul semestru s-a încheiat. Cel mai tânăr președinte al Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a încheiat primele 180 de zile ale delicatului său mandat, cel care și-a propus imediat să reformeze profund Franța, într-o perioadă de refacere lentă și cu amenințarea - mereu foarte mare Dincolo de Alpi. – a terorismului. Tocmai pentru că începutul a fost destul de „agresiv”, cu multe reforme făcute sau în pregătire, popularitatea lui Macron, ales aproape în unanimitate în scrutinul cu Marine Le Pen, a scăzut în scurt timp: mai rău decât el, în primele luni de legislatură, făcuse doar predecesorul său Hollande. Dintre lucrurile făcute, trebuie menționate cu siguranță reforma codului muncii, impozitul unic de 30% pentru câștigurile de capital, reforma universitară, legea antiterorism și moralizarea vieții publice, unul dintre punctele forte ale campaniei. .electorale. După cum spune Les Echos, principalul ziar de afaceri francez, rămân multe de făcut, dar „ceea ce s-a făcut până acum, dincolo de conținut, trimite un mesaj clar Germaniei: Franța este reformabilă”. Iată bugetul, în detaliu.
DEJA ÎN PORT
- Muncă: noul Code du Travail, foarte contestată de sindicate, a intrat în vigoare la sfârșitul lunii septembrie. Printre principalele inovații se numără o nouă abordare a relațiilor companiei cu sindicatele, cu fuziunea reprezentanților și prioritatea absolută a negocierii cu firma, față de cea generală de categorie sau față de lege (aceasta este cazul, de exemplu, contractele pe durată determinată, care vor fi acum negociabile cu angajatorul). Legea reduce și posibilitatea de a face recurs la Tribunalul Muncii (pe scurt, tinde să protejeze angajatorul, tot prin reducerea termenelor de contestație), chiar dacă în schimb crește indemnizația pentru concediere.
- Legea bugetară: este în pregătire, dar a adus deja cu sine trei reforme importante: prima este desființarea ISF-ului, taxa de solidaritate pe averile mari (peste 1,3 milioane de euro), plătită de peste 300 de francezi și care către Stat 4- 5 miliarde. ISF este înlocuit de IFI, care înseamnă „impozit pe avere”: prin urmare, cuvântul solidaritate dispare, iar impozitul se va limita tocmai la imobile, excluzând, de exemplu, acțiunile la bursă dar și bunurile mobile de mare valoare precum iahturile și mașinile de lux. O altă noutate este Impozit unic de 30% pentru anuitățile de capital, în timp ce de la 1 ianuarie 2018 va începe și majorarea CSG, adică a cotei pentru contribuții sociale, care se ridică la 9,2% pentru salariați, chiar dacă este compensată prin desființarea contribuției de boală și a contribuției de șomaj, care va fi scutit de salariu. Prin urmare, guvernul estimează că salariile brute vor crește.
- Scoala si universitate: Guvernul a identificat unele zone sensibile, definite de „educație prioritară consolidată”, iar în acele zone din clasa I vor fi maximum 12 elevi. Ciclul universitar a fost și el reformat, în special prin încheierea tragerii la sorți pentru accesul la cele mai râvnite universități.
– Terorism și conflict de interese: noua lege a securității facilitează verificările de identitate și perchezițiile administrative, în timp ce moralizarea vieții publice sau ceea ce numim conflict de interese, Macron - călărind de asemenea autogolul senzațional marcat de adversarul său François Fillon, care își angajase soția și copiii - le-a interzis parlamentarilor să angajeze membri ai propriilor familii printre colaboratorii lor.
ÎN ȘANTIERĂ
– Politici sociale: una dintre principalele inovații în lucrări este reformaajutor de somaj, care ar trebui extinsă și la lucrătorii care își desfășoară activitatea pe cont propriu și pe cont propriu. În momentul de față, lucrătorul care demisionează are dreptul la subvenție doar în cazul „demisiei legitime”: Macron ar dori să o extindă tuturor, dar doar o dată la 5 ani. Legea este așteptată în primăvara lui 2018 și pentru a o finanța, guvernul urmărește reducerea șomajului, care conform planurilor ar trebui să fie consecința diferitelor reforme aflate în derulare.
- Companii: precum cea care va coborî impozitul pe profit de la 33,33% la 25%. Totuși, potrivit zvonurilor, acest pas așteptat este așteptat abia spre finalul mandatului, în timp ce creditul fiscal pentru competitivitate ar trebui să ajungă până în 2019, măsură comparabilă cu concesiunile noastre pentru Industria 4.0.
– Taxa pentru prima casă: mare cal de bătaie al campaniei electorale, această măsură urmărește desființarea impozitului pentru cei 80% dintre francezi care o plătesc în prezent, începând evident de la cele mai mici paranteze, și reducerea semnificativă a acesteia și pentru restul de 20%. Reforma va fi extinsă în timp, între 2018 și 2020.
PE MARE LITĂ
Reformele promise care par să fi stagnat sunt:
– pensii: Spre deosebire de oponenții săi de campanie, Macron nu a propus niciodată creșterea sau scăderea vârstei de pensionare. Noutatea, încă în așteptare, trebuia să fie cea a „pensiei de puncte”, pe modelul suedez.
– Maxi plan de investiții publice de la 50 de miliarde, dintre care nu se știe încă dacă și cum va fi finanțat vreodată.
– S-au anunțat reduceri ale cheltuielilor publice pentru 60 de miliarde, să se facă mai ales prin reducerea numărului de funcționari, care însă a avut până acum o importanță mică.
- Sănătate: Macron a promis rambursarea integrală a tratamentului pentru proteze auditive, ochelari și proteze dentare. Încă nimic pe masă.
– Bonus de cultură: Inspirat din experiența italiană, biletul de 500 de euro pentru tinerii de 18 ani este încă în așteptare.
– Reducere MP: reforma constituțională care ar reduce numărul parlamentarilor cu o treime și ar introduce o cotă proporțională în legea electorală nu este încă pe masă. Nu este exclus recursul la referendum, ci atunci când popularitatea guvernului a crescut oarecum.
- Bioetica: Nu va fi ușor, se pare, nici măcar să extindem dreptul la procreare asistată la cuplurile de femei.
– Europa: a marii revoluții a guvernării continentale, pentru care Macron se angajase pe o axă strânsă cu Berlinul, deocamdată nu există nici măcar o umbră.
