Acțiune

Formare și inovare tehnologică: două priorități pentru Italia

În noua carte a lui Alberto Orioli, director adjunct al Il Sole 24 Ore, „Propunere pentru Italia”, publicată de Einaudi, șapte antreprenori de succes și manageri de top indică clar modalitatea de relansare în sfârșit a țării noastre: iată cum

Formare și inovare tehnologică: două priorități pentru Italia

Dorind să indice pe scurt pilonii pe care ar trebui să se sprijine o politică de relansare a economiei și societății italiene după criza din ultimul deceniu și lovitura Covid, ar fi suficient să spunem: educație și inovare tehnologică. Acesta este indicația care reiese clar din interviurile făcute de directorul adjunct Soarele 24 de ore, Albert Orioli, celor șapte antreprenori importanți care sunt campioni ai Made in Italy în sectorul lor. „Propunere pentru Italia” este cartea publicată de Einaudi pe care Orioli le-a tras din el și care oferă o imagine argumentată a problemelor critice dar și a potențialului țării noastre. Nu un optimism manierat, ci o rază de lumină care străpunge tam-tamul declarațiilor politice, ori prea optimiste, ori prea controversate, și care reușește să facă cititorul să înțeleagă adevărata situație a țării, oferind indicații asupra a ceea ce trebuie făcut pentru pentru a ieși din această criză, reînnoiți și mai puternici.  

Formarea, valorificarea capitalului uman, este considerată de toți intervievații ca fiind prioritatea priorităților. Nu este suficient să redeschidem școlile, trebuie reforma în profunzime întreaga lume a învăţământului până la Universitate, punând în valoare, de exemplu, institutele tehnice superioare, cărora ne opunem din motive ideologice, și care în schimb în Germania au 800 de studenți.

La urma urmei, așa cum subliniază el în interviul său Silvia Candiani, CEO al Microsoft Italia în țara noastră există cel puțin 150 de locuri de muncă în ITC care nu sunt acoperite din lipsa tinerilor cu pregătire adecvată. Și multe companii întârzie să facă investiții în noi tehnologii datorită cărora s-ar putea câștiga competitivitate, pentru că se tem - a remarcat Andrea Illy - să nu găsească pe piață profesioniștii apți să le folosească la maximum. 

Charles Messina, CEO al Intesa Sanpaolo, după ce a explicat că de data aceasta băncile nu sunt la originea crizei, ci fac parte din soluție pentru că au posibilitatea de a profita la maximum de bogăția italienilor, conchide afirmând că totuși depinde de politică să dea linii directoare clare, explicitați strategia capabilă să direcționeze cetățenii și întreprinderile către acele acțiuni colective care, mergând în aceeași direcție, pot schimba cu adevărat fața Italiei. ȘI Marco Tronchetti Provera, CEO al Pirelli, subliniază că pentru a depăși incertitudinea este necesar să construim un orizont de speranță, oferi țării un obiectiv de redresare credibil, clarificați că nu ne putem resemna cu stagnarea și degradarea. Trebuie să schimbăm psihologia multor concetățeni care, descurajați, se refugiază în a solicita subvenții, în timp ce noi ar trebui să putem oferi instrumente, stimulente, ajutoare, pentru a atrage oamenii să muncească sau să studieze și antreprenorii să investească. Fără această schimbare de ritm cu greu vom putea face față acelor reforme esențiale pentru schimbarea țării. Trebuie să recuperăm o cultură a datoriei și angajamentului pe care dificultățile din ultimii ani par să le fi pierdut.  

Se mișcă pe aceeași lungime de undă Renzo Rosso patron al Dieselului. În opinia sa, este nevoie de claritate în indicarea direcției de mers, un obiectiv pe termen mediu care în schimb această politică în întregime orientată spre căutarea consensului pe termen scurt, nu reușește să dea. Dar cei care trebuie să facă investiții trebuie să se uite puțin dincolo de nas. Vrea să înțeleagă mai bine ce se face pentru a susține revoluția verde pe care o fac deja multe companii, ce taxe vor trebui să plătească, cum vor încerca să mobilizeze energiile italienilor, reducând impozitele pe cei care o fac, pe mulți artizani care sunt adevărata forță a luxului italian și să le obțină creditul necesar. Sunt cei care rămân cu tenacitate ancorați de modelele din trecut și Rosso, deloc surprinzător, îl citează pe șeful CGIL Landini, crezând că în acest moment CGIL nu înțelege nevoile schimbărilor epocale cu care trebuie să ne confruntăm.    

Federico Marchetti, creatorul Yoox Net a Porter, lucrează la cea mai avansată frontieră a tehnologiei. Trebuie să înțelegi, spune el, că tehnologia este dificilă. Că procedăm prin încercare și eroare și că în orice caz efectele inovației tehnologice nu se văd imediat, ci aduc rezultate pe termen mediu. Lumea modei suferea, în opinia sa, de supraîncălzire, așa că o pauză nu strica dacă va fi folosită pentru a face pași suplimentari către o mai mare durabilitate și sobrietate.    

Și insistă tocmai pe revoluția verde Emma Marcegaglia, președinte al companiei siderurgice de familie și fost președinte al ENI, adică a două companii aflate în miza schimbărilor ecologice. Banii pe care UE i-a alocat pentru acordul verde trebuie folosiți bine și acest lucru se poate face prin înțelegerea unui concept fundamental: este inovația tehnologică care poate salva mediul, nu obstacolele și interdicțiile care împiedică difuzarea acesteia.   

Cartea lui Orioli este o scufundare în realism. O invitație de a arunca o privire lungă, de a ieși din bara către populism și suveranitate care nu sunt în stare să guverneze complexitatea momentului și nu riscă decât să ne închidă în mica noastră fortăreață, care nu va rezista dacă vom rata această ocazie pt. reînnoire . Dacă nu începem să creștem din nou nu vom putea rambursa datoria și greutatea ei ne va zdrobi din ce în ce mai jos. În afară de liderii politici improvizați: trebuie să ne întoarcem la evaluarea competenței și poate chiar să o plătim bine. Trebuie să-i încurajăm pe oameni să dea tot ce e mai bun, să nu viseze că pot trăi fericiți fără a reveni în joc. Nu este vorba de implementarea unei noi austerități, ci de crearea unei plase de siguranță care să faciliteze tranziția de la locurile de muncă vechi la noi. Italia are atât de mult potențial, încât ar putea deveni, așa cum spune Renzo Rosso, „cea mai tare țară din lume”. Dar trebuie să ne dorim. Toti impreuna.

cometariu