Accelerarea puternică a factoring-ului în primele luni ale anului: conform datelor publicate de Assifact, asociația care reunește operatorii din sector, la 31 mai cifra de afaceri totală a atins 81 de miliarde de euro, cu o creștere de două cifre (+ 16,20%) față de 2016. Semn pozitiv, la aceeași dată, și pentru cuantumul creditelor restante (+4,61%) și pentru credite (+6,38%).
Prognozele operatorilor pentru sfârșitul anului 2017 anunță, după un 2016 foarte favorabil, încă un an de creștere pentru o afacere care valorează aproximativ 12% din PIB: la 31 decembrie, de fapt, conform estimărilor Forefact, volumele ar trebui să înregistreze un +7,79% față de anul precedent.
Adunarea Assifact l-a ales pe noul preşedinte Fausto Galmarini. Acesta va rămâne în funcție până în 2020. Galmarini, 67 de ani, născut în Gallarate (Varese), este responsabil cu Relațiile Instituționale ale Băncii Sistema, director al Hypo Bank și membru al Comitetului Executiv al Federației Europene de Factoring (EUF).
Analiza datelor culese de Assifact pentru primul trimestru al anului 2017 vede Lombardia și Lazio confirmate drept regiunile în care este concentrată aproximativ jumătate din piața italiană: de fapt, ele singure reprezintă 54,94% din creditele existente dacă luăm în considerare creditorii care şi-au cedat creditele şi 47,48% faţă de debitorii cărora le-au fost cesionate datorii. Urmează Piemontul cu 12,28% dintre cedenti și 7,38% dintre debitorii cedați.
Italia reprezintă a cincea piață mondială, după Marea Britanie, China, Franța și Germania. La nivel global, factoring-ul și-a menținut trendul pozitiv și în 2016 (+0,35%) în ciuda scăderii abrupte a pieței chineze, care a pierdut 15%, influențând negativ zona asiatică. Europa a marcat +2,31% în ciuda slăbirii lirei britanice din cauza efectului Brexit.
În Italia, Administrația Publică reprezintă aproape un sfert (23%) din totalul datoriilor transferate de companii către companiile de factoring. Acestea sunt creanțe revendicate de companiile furnizori în principal de la sistemul național de sănătate și administrația centrală. Ponderea datoriilor restante ale Administratiei Publice este egala cu 37%, iar dintre acestea, 60% sunt restante de peste un an.
Italia continuă să poarte tricoul negru și în clasamentul timpilor efectivi de plată: conform ultimului raport al Intrum Iustitia, companiile italiene plătesc în 52 de zile față de 37 din media europeană, Administrația Publică chiar și în 95 de zile când media Uniunii Europene este 41. Italia rămâne pe pozițiile inferioare, în ciuda îmbunătățirii înregistrate în 2017, întreprinderile reducând întârzierile medii cu mai mult de 12 zile (de la 20 la 7) și Administrația Publică cu 21 de zile (de la 45 la 27 ).
Întârzierile mari „fiziologice” ale plăților din Italia se traduc într-un dezavantaj pentru operatori și o penalizare pentru companiile productive. De altfel, conform standardelor europene de supraveghere prudențială, dincolo de 90 de zile de la data expirării un credit devine automat „neperformant”, afectând cerințele de capital impuse sistemului de creditare. Operatorii din țările cu cele mai mari întârzieri, cum ar fi Italia, se confruntă prin urmare cu costuri de capital mai mari decât concurenții lor din țări virtuoase. Assifact își propune să modifice, în contextul reformei legislației aflate în curs de desfășurare la nivel european, articolul care definește incapacitatea debitorului: datoriile comerciale ar putea fi excluse de la regula celor 90 de zile sau, alternativ, să permită termenul de 90 de zile să se calculează nu începând cu data scadentă facială a facturii, ci de la data estimată a plății. Potrivit Assifact, aproximativ 2,25 miliarde de credite majorate acordate companiilor italiene ar putea fi eliberate în acest fel.
