SACE (CDP Group) publică noua ediție a Hărții Riscului și prezintă scenariul celor care exportă și investesc în străinătate în Focus On „Harta Riscului 2017: mai multă incertitudine în era fiecăruia pentru sine”.
Imaginea conturată de Harta din acest an este cea a unei lumi divizate, caracterizată printr-o regândire puternică a globalizării și renașterea politicilor protecționiste, precum și o dihotomie tot mai mare între piețele avansate și piețele emergente, marcată în special de niveluri ridicate de îndatorare, tensiuni valutare și instabilitate geopolitică.
În acest context, însă, trebuie menținută o abordare rațională și o viziune strategică: exporturile și internaționalizarea nu par destinate să se redimensioneze, dar vor trebui totuși să folosească instrumente mai avansate și să găsească noi direcții de dezvoltare.
Noua eră a fiecăruia pentru sine: către o abordare mai evoluată a internaționalizării
„Protecționismul revine în mod periculos, iar așteptările pentru acest an nu sunt roz – explică Beniamino Quintieri, președintele SACE – Experiența ne învață, totuși, că pe termen mediu-lung efectele barierelor comerciale tind să se dovedească a fi un bumerang pentru țările care le introduc, iar acest lucru este și mai adevărat într-o lume în care lanțurile valorice globale sunt, datorită importanței tot mai mari a importurilor de produse intermediare, un factor determinant al competitivității. Creșterea în străinătate este încă posibilă, dar este nevoie de un salt calitativ în cunoașterea riscului și asigurări”.
2016 a marcat un vârf în măsurile protecționiste adoptate de diverse țări din lume: de la izbucnirea crizei financiare globale, barierele mari au crescut la peste 3.500; aproape un sfert dintre acestea impun obligația de a avea cel puțin un anumit procent dintr-un produs sau serviciu fabricat în țară, în special pentru produsele și vehiculele electronice. Sunt măsuri alese în special de țările G20, începând cu Statele Unite – a treia piață de destinație a exporturilor italiene – care au introdus o măsură protecționistă la fiecare patru zile.
Cele zece sectoare cele mai afectate de protecționism reprezintă aproape 41% din comerțul mondial, care a suferit inevitabil o contracție: din 2008 până în 2016 a crescut cu o rată medie anuală de 2,9%, mult sub nivelul de 7,3% realizat în perioada precedentă (2000). -2007).
Observând tendința riscului pe zone geografice, imaginea de ansamblu prezentată de Harta SACE este alcătuită din multe umbre și puțină lumină: deloc surprinzător, riscurile cresc în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, în America Latină și în Africa Subsahariană, dar îmbunătățirea riscului țărilor avansate și a Comunității Statelor Independente (unde se remarcă stabilizarea Rusiei) și Asia (cu performanțe bune, fără avertismente deosebite, pe piețe eterogene precum Coreea de Sud, Pakistan și Myanmar) rămân stabile.
În fața piețelor înclinate să adopte măsuri de limitare a comerțului internațional, nu lipsesc zonele contrare tendinței, care pot deveni ecosisteme de explorat: țările andine (Colombia, Peru, Chile), zona subsahariană și Asia reprezentată în 2015 peste 27 de miliarde de euro din exporturile italiene, mai mult decât dublu față de China și India la un loc.
Tendințe de risc 2017: fenomenele sub observație
Studiul SACE evidențiază trei tendințe care vor influența riscurile și oportunitățile globale în 2017:
– Creșterea datoriilor. Datoria globală, care în 2016 a ajuns să reprezinte 325% din PIB-ul mondial, se va confirma și pentru anul în curs ca una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe de risc. Fenomenul este alimentat în principal de componenta publică pe piețele avansate și de componenta privată în diferite țări emergente, precum Brazilia, Mexic, India, Egipt, Turcia, Mozambic, Nigeria și Angola, cu consecințe deosebit de puternice asupra nivelurilor de risc ale sectorului bancar. contrapartidelor. China merită o discuție separată, unde datoria privată impresionantă și cea a autorităților locale și a companiilor de stat ajunge la 240% din PIB.
– Tensiuni valutare. Creșterea riscurilor pe piețele emergente a dus la o ieșire substanțială de capital, cu o consecventă restrângere a rezervelor valutare și a piețelor de credit și de capital. Mai multe țări emergente au lansat măsuri de izolare care s-au tradus într-o creștere a riscului de netransfer valutar pentru operatorii străini: unele țări exportatoare de mărfuri (cum ar fi Nigeria, Mongolia, Tadjikistan) au îngreunat accesul la valută puternică din partea a operatorilor locali. Alte țări (cum ar fi Angola, Grecia, Ucraina), din cauza penuriei persistente de valută, au introdus sau au înăsprit măsuri restrictive privind plățile în dolari/euro. Tendințele pozitive, în schimb, se înregistrează pe piețe precum India, dar și Iran, Argentina, Ghana și Tunisia, care, deși prezintă profiluri de risc neneglijabile, se îmbunătățesc constant față de 2016 în ceea ce privește riscurile de transfer și convertibilitate. Tot în acest caz, China se confirmă ca fiind unică: deși menținând un risc substanțial scăzut, în urma pierderii de 7% a renminbii față de dolar în 2016, a început să stabilească mecanisme de stopare a căderii monedei și a pierderii monedei străine. rezervele valutare, care au scăzut de la 4 la 3 trilioane în doi ani.
– Instabilitate geopolitică. După un an marcat de evenimente extraordinare, discontinuitate puternică și violență în ascensiune la nivel global, 2017 se deschide și sub steagul incertitudinii și volatilității, cu diverse inovații care își vor dezvălui în continuare efectele în anul care tocmai a început: alegerea lui Trump, opțiuni de politică comercială și contramăsuri ale partenerilor; debutul Brexit-ului și persistența incertitudinii în Europa și, mai ales, radicalizarea conflictului politic în zonele cu risc. O imagine de instabilitate care, pe lângă țările deja cunoscute pentru gravitatea violenței în desfășurare (în primul rând Orientul Mijlociu și Africa), a văzut mai multe națiuni suferind o agravare rapidă a contextului de referință.
Exportați și investiți într-o lume mai riscantă
Mixul de oportunități se schimbă 2017 deschis așadar sub steagul noilor provocări care fac necesară recalibrarea strategiilor de dezvoltare externă pentru cei care exportă și investesc în lume. Pe de o parte, piețele cu cel mai mare potențial de exporturi și investiții Made in Italy vor fi confirmate ca atare pe termen mediu și lung. În ciuda înrăutățirii actuale a profilurilor de risc, acest lucru este valabil pentru Brazilia, pentru Turcia și pentru un număr mare de parteneri emergenti, cu indici mari de oportunități, care vor trebui să se confrunte cu strategii mai avansate, care includ utilizarea sistematică a asigurărilor- instrumente financiare pentru protejarea și sprijinirea afacerii, cum ar fi cele puse la dispoziție de SACE și SIMEST, unite în polul italian pentru export și internaționalizare. Pe de altă parte, nu lipsesc zonele în contrast cu imaginea generală care pot fi o primă frontieră pentru noii exportatori, precum și zone de consolidare pentru operatorii deja prezenți în zone mai riscante: pe lângă piețele avansate, există, pt. de exemplu, țările andine (Columbia, Peru, Chile), unele piețe mai integrate în zona sub-sahariană (din Africa de Est spre Vest) și realitățile asiatice foarte proiectate către comerțul global, precum Coreea de Sud.
Atașamente: Export: Harta de risc a Sace
