Il Ghana, cu un PIB estimat la 47 de miliarde de dolari în 2013, este a patra cea mai mare economie din Africa Subsahariană. O aduce înapoi a focus Intesa Sanpaolo, precizând că în ultimul deceniu, datorită creșterii economice susținute (7,7% în medie în deceniul 2004-13), stabilității politice, solidității instituțiilor și unui climat favorabil afacerilor care au atras capital străin substanțial (ISD egal cu un medie de 7,3% din PIB în perioada 2004-13), țara a reușit să reducă semnificativ sărăcia. În prima jumătate a anului 2014, creșterea PIB a accelerat la 5,9%, de la 5,4% în a doua jumătate a anului 2013, dar a încetinit semnificativ față de 9,9% în prima jumătate a anului 2013.
Din ianuarie până în iunie 2014, redresarea producției agricole, în special a cacaoului, a compensat mai mult decât încetinirea din sectoarele industrial și de servicii. În detaliu, industria, care include minerit, producție, utilități publice și construcții, a înregistrat o scădere a extracției de petrol din cauza închiderii șantierului de extracție TOR și a scăderii producției de energie electrică compensată doar parțial de saltul în construcții. După performanța economică mai slabă decât se aștepta inițial din prima jumătate a anului, Guvernul a redus la jumătatea lunii octombrie prognoza de creștere a PIB-ului pentru a doua oară în acest an, indicată acum la 6,9% față de o estimare inițială de 8%.
Pe parcursul anului 2014, majorările tarifelor la gaze și energie electrică și ale costurilor unor servicii (transport, educație, sănătate) au condus la o nouă accelerare a inflației, ritmul de trend urcând la 16,5% în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de tendință s-a deplasat astfel peste limita superioară a intervalului țintă, în ciuda faptului că aceeași a fost revizuită în sus în aprilie anul trecut (de la 9,5% +/- 2% la actualul 12% +/- 2%). Rata medie este de așteptat la 15% în 2014, în creștere de la 11,7% în 2013. Moneda Ghanei, cedi, care urmează un regim de flotare controlată, după ce a pierdut un sfert din valoare în 2013, în primele zece luni din 2014 s-a depreciat cu încă 36%.
Deprecierea mare a cursului nominal a adus cursul real efectiv sub media pe termen lung și a eliminat supraevaluarea (între 7% și 14%). În 2013, deficitul public a fost de 10,9% din PIB, peste ținta inițială de 9%, dar în scădere de la 12% în 2012. În 2014, deficitul țintă, recent revizuit în sus, era indicat ca fiind de 8,8% din PIB.
Economia Ghanei este încă puternic dependentă de sectorul agricol (culturi, animale și cherestea), care contribuie cu aproximativ un sfert din PIB și angajează 43% din forța de muncă. Țara este al doilea producător mondial de cacao cu o cotă de 18% după Coasta de Fildeș care furnizează 39% din producție. Cacao contribuie cu peste 10% din exporturi. Sectorul minier oferă, de asemenea, o contribuție importantă la economia țării.
L "aur contribuie la aproape 40% din exporturi. Extracția petrolului dintr-un zăcământ offshore a început la sfârșitul anului 2010 și, conform estimărilor recente, producția medie zilnică de petrol în 2013 a fost egală cu 0,1 milioane de barili, în timp ce rezervele cunoscute se ridică la 700 de miliarde de barili. Se preconizează că extracția va crește la 0,2 milioane de barili până în 2016, pe măsură ce noi puțuri vor intra în funcțiune. Țara are și depozite de gaz natural. Anul trecut, petrolio a contribuit cu 28% din exporturi.
La aur și ulei se adaugă Diamanti, bauxită e de fier. Resursele naturale constituie un potențial semnificativ pentru dezvoltarea industriei prelucrătoare de transformare (prelucrarea metalelor, petrochimie, îngrășăminte) care în prezent are o pondere limitată (sub 7,7%) și vizează în principal transformarea alimentelor, industria ușoară, cimentul și micile construcții navale. Țara trebuie să recurgă la importuri pentru a satisface cererea de bunuri de consum, investiții și intermediare.
Serviciile, în principal transportul, comerțul și alimentația publică, depind în mare măsură de agricultură și minerit. În ceea ce privește PIB-ul, luând în considerare primele zece țări din Africa Subsahariană, Ghana (a 72-a) se află în partea superioară a Clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale, precedat doar de Africa de Sud (41); despreindicele de dezvoltare umană (IDU), care ia în considerare speranța de viață, nivelul de studii și venitul pe cap de locuitor, se clasează în primul trimestru alături, printre altele, de Africa de Sud. 72% din populație are acces la energie electrică (cea mai mare pondere după Africa de Sud). Rata sărăciei a scăzut cu peste 20 pp în ultimul deceniu și este printre cele mai scăzute din Africa subsahariană (24,2). Cu toate acestea, lipsa infrastructurii este încă o frână a dezvoltării. Legea care stabilește regulile de utilizare a bogăției petroliere (Petroleum Revenue Management Act) alocă 70% din veniturile din vânzarea de hidrocarburi investițiilor și indică infrastructura, modernizarea sectorului agricol și construcțiile drept priorități.
Ghana prezintă a stabilitatea politică și instituțională și o lungă tradiție democratică neobișnuită în această regiune africană, unde conflictele alimentate de diviziunile etnice/tribale, factorii religioși și revendicările teritoriale abundă. Această stabilitate favorizează afluxul atât de ISD, cât și de capital de portofoliu din străinătate (slăbiciune pe termen scurt a cursului de schimb) și accesul la piețele internaționale de capital.
La Balanta de plati înregistrează un deficit mare de cont curent (12% din PIB în 2013) determinat în principal de deficite în balanța comercială și în conturile de servicii (pentru comerț) și venituri (rentabilitatea capitalului investit în țară). Contul de transfer, pe de altă parte, este în excedent, datorită remitențelor de la lucrătorii migranți. Nivelul rezervelor este scăzut (acoperirea importurilor 3,2, acoperirea rezervelor 0,6) iar Ghana este în negocieri cu FMI pentru un împrumut.
Confruntată cu o lipsă de capital pentru a-și finanța dezvoltarea, Ghana a obținut rezultate repetate finanțare în cadrul Programului FMI pentru Reducerea Sărăciei și Facilitatea de Creștere (PRGF) pentru a sprijini creșterea și reducerea sărăciei. Datoria multilaterală față de Banca Mondială, FMI și Banca Africană de Dezvoltare a fost anulată în 2006, după ce țara a îndeplinit criteriile din cadrul programelor gestionate în comun de Inițiativa Multilaterală de Reducere a Datoriilor (MDRI) și HCPI (Inițiativa pentru țările sărace puternic îndatorate) de FMI și Banca Mondială. Datoria externă a scăzut astfel de la 7,5 miliarde în 2003 la 3,6 miliarde în 2006. În anii următori însă, datoria externă a început să crească din nou, ajungând la 14,5 miliarde (30,7% din PIB) în 2013. Ghana este în discuții cu FMI pentru un împrumut stand-by.
În ultimul an, datoria suverană în moneda ghaneză a fost afectată de noi reduceri de rating de către principalele agenții (de la B+ la B pentru Fitch, de la B la B- pentru S&P și de la B1 la B2 pentru Moody's). Ele subliniază poziția fiscală și externă slabă, acoperirea scăzută a importurilor și nevoile financiare externe garantate de rezerve și necesitatea unor politici de ajustare menite să cântărească negativ creșterea. Un sfert din datoria internă totală este datorată entităților străine și, în fața instabilității valutare crescute, implică un risc ridicat de reportare. Fără a uita că poziția externă este deosebit de sensibilă la prețul aurului, care contribuie cu peste o treime din exporturi.
