- În decembrie 2021 a fost prezentat de Comisia Europeană Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă la locul de muncă prin intermediul platformelor digitale COM (2021) 762.
- În 2023, Parlamentul European a susținut o poziție care face ca clasificarea lucrătorilor platformei digitale ca angajați să fie aproape automată, în detrimentul lucrătorilor (care sunt și doresc să fie) cu adevărat independenți. În cadrul grupurilor parlamentare, votul nu a fost unanim, aproape jumătate dintre membrii PPE au exprimat poziții diametral opuse celorlalți.
- Pe 12 iunie, cel Consiliul de Miniștri al UE privind „Ocuparea forței de muncă, politica socială, sănătatea și consumatorii” pentru a decide cu privire la orientarea care trebuie luată în vederea trilogurilor cu Parlamentul European și Comisia.
- La sfârșitul lunii mai 2023, în cadrul reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți), până la paisprezece delegații și-au exprimat imposibilitatea de a susține textul propus de Președinția suedeză.
- Tot în Consiliul de Miniștri alUE, nu este ușor de găsit un rezumat, mai multe țări intenționând să păstreze flexibilitatea pieței muncii lor, păstrând specificul legislației naționale.
Ne confruntăm cu o alegere menită să divizeze țările mai degrabă decât să le unifice conditii de lucru? Schimbările enorme care au afectat realitatea și regulile de muncă riscă să fie „restrânse” într-una singură regulament care nu prea are de-a face cu realitatea, cu evolutiile needitate ale lucrarilor (smartworking, mare demisie etc). O condiție care se ciocnește de o cerere constantă de flexibilitate și deschidere: în raport cu vremuri, locuri și metode... Pare imposibil și depășit să readuci totul la dualismul muncii „autonome” și „angajate”. Acestea și alte dinamici din peisajul muncii, în special cea legată de așa-numitul calareti – odată curieri pe biciclete – creează lacune serioase tocmai din cauza încercării de a aplica vechile reglementări ale muncii subordonate sau independente în situațiile care implică perioade de activitate și inactivitate.
Întrebarea „călăreților” și/sau „economia gigului” a fost exaltată de către mass-media (și în conflictul politic) mai ales ca un simbol-drapel al muncă precară și exploatată; pe această bază, se susține că nu există alternativă la o încorporare „automată” a acestor activități în munca subordonată sau, cel puțin, la adoptarea unor condiții și reglementări stricte pentru includerea acesteia. O abordare care neglijează incompatibilitatea intrinsecă cu subordonarea, într-un loc de muncă în care decizia de a lucra sau nu rămâne la latitudinea individului. Călărețul poate alege dacă și când să-și pună timpul la dispoziție pentru livrări și, de asemenea, poate decide să facă acest lucru respinge cererile De livrare. Un alt aspect critic al acestei „strângeri” a muncii călăreților este cel posibilitate (și/sau comoditatea) de colaborează cu diferite platformechiar simultan.
E o situație complexă, care nu poate fi rezolvată prin echivalarea muncii călăreților cu cea a lucrătorilor tradiționali subordonați sau independenți. Este necesară o abordare care să țină cont de specificul și particularitățile acestui tip de angajare.
Unul dintre elementele centrale ale propunerii europene este introducerea prescriptivă a noi drepturi pentru lucrătorii platformei. Plasa de protectie a drepturilor fundamentale, a drepturilor sindicale, reprezentare, transparenta, meritul echilibrelor pe care se poate realiza, face mai mult parte din obiceiurile si regulile de negociere stabilite in fiecare tara, decat dintr-un regulament unic si obligatoriu. . La fel ca și în alte domenii, nu ar trebui să ne gândim la regulile europene ca fiind cămăși de forță unice, sau dogme prescriptive și întârziate.
Care sunt punctele controversate dintre diferitele interese în domeniu?
Mulți lucrători ai platformei desfășoară aceste activități ca un loc de muncă complementar pentru a-și completa veniturile și a-și gestiona timpul conform altor angajamente (deci există o temă de alegere, libertate și flexibilitate a lucrătorului pe care o confirmă aproape toate sondajele). Unii cred că această setare ar putea subminaindependenţa muncitorilor în gestionarea activităților lor de muncă în cadrul platformelor. Acest lucru ar putea limitează flexibilitatea a lucrătorilor, obligându-i să întrerupă colaborarea sau să se dedice complet activității de muncă în cauză. Angajarea forțată poate duce la o activitate redusă în orașe sau zone mai puțin populate în care fluxurile de numerar pot să nu justifice angajarea de angajați permanenți. O altă problemă critică este că directiva propusă nu abordează disciplina lucrătorilor cu contracte de colaborare coordonate si continue (co.co.co.), care reprezintă un statut intermediar între subordonat și cel independent. Polonia, care are o formă juridică similară, s-a opus acestei lipse.
Țări precum Franța și Polonia, cu un număr mare de lucrători pe platformă, se dovedesc sceptici în ceea ce privește noile reguli propuse, Spania s-a dovedit a fi în favoarea, cel puțin până când vor fi convocate noi alegeri politice
Unele țări sugerează, cel puțin, creșterea numărului de criterii îndeplinite pentru a declanșa prezumția de subordonare, în timp ce alții cer aprobarea sau respingerea totală a propunerii.
L "Italia a susținut până acum directiva, la vremea guvernului Draghi, dar ministrul Muncii, Marina Calderone, a adoptat o abordare mai realistă și mai atentă a problemei flexibilității. Guvernul prezidat de Giorgia Meloni a inclus prevederi în decretul de XNUMX mai pentru a lua în considerare caracteristicile specifice fiecărui tip de colaborare. Nu este clar deocamdată ce poziție va lua executivul la Bruxelles, dar este nevoie de o reflecție serioasă asupra consecințelor unui impuls puternic către reclasificarea lucrătorilor a platformelor. Piața muncii din Italia este deja strânsă și se confruntă cu probleme de șomaj în rândul tinerilor și salarii mici. Este important să menținem un echilibru care să permită tinerilor să câștige niște bani și, în același timp, să profite de oportunitățile oferite de noile tehnologii. Până la urmă, înainte de apariția platformelor online, aceste servicii erau realizate într-un mod precar și informal, adesea nedeclarat.
