Acțiune

Este (Padova): „Otrăvuri, poțiuni și medicamente”, o expoziție între mituri și legende

O expoziție pentru a descoperi că dacă prințesa ar fi sărutat cu adevărat broasca, bufonida i-ar fi apărut de fapt ca un tânăr cavaler frumos. Otrăvurile, poțiunile, medicamentele sunt investigate de-a lungul stratificării lor milenare. Este, Muzeul Național din Este

Este (Padova): „Otrăvuri, poțiuni și medicamente”, o expoziție între mituri și legende


Expoziţia curatoriată de Federica Gonzato şi Chiara Beatrice Vicentini „POISONS AND MAGICAL POTIONS. Povești grozave despre remedii și crime” va rămâne deschis până pe 29 martie 2020, vizitatorii care în Este vor ajunge la Museo Nazionale Atestino, vor descoperi astfel că deja în paleolitic, cu mii de ani în urmă, oamenii știau să caute substanțe utile pentru cea mai bună supraviețuire. Trebuie să ajungem la Paracelsus, deci la începutul anilor 500, pentru a defini conceptul de doză, element care poate face din drog o otravă sau invers. Și nu este o caz daca si astazi simbolul farmacistilor este caduceul, un bat inaripat cu doi serpi, unul reprezentand doza terapeutica, al doilea cel toxic, otrava.
De exemplu, se dovedește că utilizarea pe scară largă a ocrului în paleolitic a depins și de proprietățile antiseptice ale acelui material. Ajungem să știm cum deja din paleolitic durerea de dinți era vindecată cu propolis. Primele dovezi ale folosirii opiumului în Europa continentală datează din neolitic.

Muzeul Național Atestino Este (PD), Capul Medusei, producție din epoca romană

Studiul otrăvurilor din surse animale, vegetale și minerale poate explica științific nașterea miturilor și legendelor. De la metalurgiștii din antichitate, supuși la fumurile otrăvitoare emise de topire și poate din acest motiv deformați sau cu deficiențe de vedere, până la mitul Medusei, până la vrăjitoarele epocii medievale-moderne, care se hrăneau cu făină din ierburi infestate de ergot, Claviceps purpurea, o ciupercă bogată în alcaloizi cu efecte halucinogene (acidul lisergic este un precursor al LSD-ului). Intoxicații confundate cu posesiuni demonice.

Povești grozave despre remedii, dar și despre crime: a fost detalia, care în timpurile moderne a dat naștere medicamentelor pentru inimă, care a fost fatală în 1329 la Cangrande della Scala (crimă intenționată sau greșeală în asumarea unei substanțe toxice?).

Physalia, al cărei venin este uneori fatal pentru oameni.

Sunt expuse descoperiri arheologice extrem de rare împreună cu pachete istorice de otrăvuri și medicamente; tablouri importante cu imagini de flanc magic afișe istorice care fac reclame la unguente și medicamente prodigioase.
De asemenea, ediții și manuscrise care tratează o varietate de subiecte strâns legate: de la magie, văzută din profiluri diferite, până la doctrina ezoterică, ermetică și alchimică occidentală, până la vrăjitoarele „lamiae”, temuți creatori de poțiuni magice și, în același timp, victime ale superstiției și ale persecuțiilor inchiziției care s-au folosit de compendii și manuale represive expuse și în expoziție.

De o importanță deosebită este secțiunea cu materiale din Japonia care spun o poveste similară dintr-un punct de vedere diferit.

Arikawa Taira no Sadami, Inrō în lac roșu sculptat, Japonia, secolul al XVIII-lea MAO Ve

„Scopul nostru este – reiterează curatorii – să oferim publicului diferite perspective și abordări ale lumii fascinante a otrăvurilor și istoria farmacopeei, cu referire la diferitele perioade istorice, din antichitate, de-a lungul Evului Mediu și Renașterii până la epoca actuală, reconstruind drumul acestui aspect fundamental al vieții sociale prin sursele scrise, artele vizuale, sursele clasice și literatura modernă, propunând obiecte și referințe demo-etno-antropologice expuse strâns legate de istoria vieții noastre cotidiene. ".

„Otrăvuri și poțiuni magice. Povești grozave de leacuri și crime” cu patronajul Regiunii Veneto, se folosește de colaborarea: Fundația Cariparo, Accademia dei Concordi, Academia Italiană de Istorie a Farmaciei, Biblioteca Municipală Ariostea din Ferrara, Centrul de Studii Etnografice „Vittorino Vicentini”, Cerato Colecție, Municipiul Este, Fundația CariVerona, Galleria Franchetti la Cà d'Oro – Veneția, Departamentul de Științe ale Vieții și Biotehnologie – Masterat în Știință și Tehnologie Cosmetică Universitatea din Ferrara, Muzeul de Arheologie din Veneția, Muzeul Național de Arheologie din Adria, Muzeul Național Colecția Salce Treviso, Muzeul Oriental din Veneția, Muzeele Civice din Verona – Muzeul de Istorie Naturală și Castelvecchio, Muzeele Civice din Trieste – Muzeul de Antichități Winckelman, Sistemul de biblioteci universitare al Universității din Ferrara, Sistemul de muzee universitare al Universității din Ferrara, Supraintendența de Arheologie, Arte Plastice și Peisaj pentru provinciile Verona Rovigo Vicenza, Superintendența de Arheologie, Arte Plastice și Peisaj pentru Zona Metropolitană a Veneției și provinciile Belluno, Padova și Treviso.

Domenico Scattola, Julieta care ia somnifer, ulei pe pânză, 137 x 113,5 cm, Verona – Fondazione Cariverona

cometariu