„Cel mai bun lucru pentru țară ar fi votul din toamnă, chiar și cu acest guvern și cu această lege electorală”. Secretarul adjunct al Pd, Enrico Letta explică că „verificarea parlamentară s-a încheiat, dându-ne un Berlusconi care încearcă să reziste și să supraviețuiască, dar care practic nu mai este în stare să guverneze”. Tabloul politic practic s-a dat peste cap din trei motive. Prima, explică Letta, este că „relația directă dintre premier și popor a intrat în criză; a doua este că, tocmai din acest motiv, este acum înrădăcinat în liturgiile parlamentare, adică se ferește de cele 317 de voturi majoritare pe care a reușit să le depună în Cameră. O majoritate pe care, însă, reușește să o strângă numai cu ocazia voturilor de încredere, când datorită preavizului reușește să-i aducă pe toți miniștrii și pe toți subsecretarii în sălile parlamentare. În viața parlamentară obișnuită, pe de altă parte, majoritatea trece tot timpul. În fața tuturor acestor lucruri, agenda guvernamentală a devenit mai grea. Blocarea nu mai este suficientă. Acum trebuie implementată o manevră de 40 de miliarde, există reformă fiscală, există politică de creștere. Berlusconi ar putea aborda o astfel de agendă în 2.008, când avea o mare majoritate și era în luna de miere cu electoratul”.
În plus, potrivit lui Letta, trebuie să ne confruntăm cu o imagine a economiei internaționale care nu este deloc încurajatoare. „Salvarea Greciei este departe de a fi definitivă. Pot apărea evenimente neprevăzute care ar avea un impact imediat asupra țărilor care, ca a noastră, au cea mai mare datorie publică și care, probabil, au o rată de creștere acum sub 1%”. Acestea sunt principalele motive care îl împing pe secretarul adjunct al Partidului Democrat să se pronunțe pentru alegerile din toamnă. Da, dar dacă nu este posibil? În acest caz, Letta este convinsă că trebuie folosit un plan B. Adică „un guvern instituțional care să confirme obiectivele bugetare stabilite cu Europa și să permită Parlamentului să realizeze o reformă electorală”
Acest lucru ar trebui să „asigure că alegătorii își pot alege proprii reprezentanți fie cu circumscripții uninominale, fie cu vot preferențial; evitarea riscului unor majorități diferite în cele două camere; introduceți praguri largi și în orice caz corectați prima majoritară actuală”. În același timp, parlamentarii ar trebui redusi și ar trebui vizat un Senat al regiunilor, cu reprezentanți de nivel doi, adică aleși de municipii și regiuni”. Dar ce înseamnă guvernare instituțională? Modelul pentru Letta, care absolut nu vrea să dea nume pe eventualii premieri, va fi în orice caz „al guvernului Ciampi”. Dar acum e timpul pentru manevră, cea de 40 de miliarde. Letta observă: „Guvernul, confirmând ceea ce a fost deja promis de Tremonti, trebuie să indice imediat o foaie de parcurs pentru a ne reduce datoria publică, conform a ceea ce ne cere Europa”.
Și un astfel de obiectiv ar fi și cel al unui viitor guvern de centru-stânga. Pentru că, adaugă secretarul adjunct al Partidului Democrat, „marii absenți de la discursul lui Berlusconi în Parlament au fost liberalizările, deschiderile către piețe, care ar trebui să stea la baza programului nostru. Nu trebuie să înțelegem greșit rezultatele și efectele unui referendum specific precum cel pe apă. Din moment ce nu avem intenția de a extinde și în alte domenii un sistem de publicitate pe care ne-am bazat pentru apă. Liberalizările și foile sunt întotdeauna mai mult decât actuale pentru noi”. Totuși, alegerile de la Napoli și Milano demonstrează că oamenii de centru-stânga întâmpină candidații cu contururi marcate.
Letta amintește că, începând cu Merola la Bologna și Fassino la Torino, candidații Partidului Democrat au trecut adesea în primul tur și au primit favoruri fără îndoială”. Și apoi adaugă că tocmai „modul de mișcare al lui Pisapia la Milano demonstrează că motorul alternativei de coaliție față de cel al lui Berlusconi nu poate fi decât Partidul Democrat”. Desigur, cu o coaliție largă care include „atât polul trei, cât și Vendola și Di Pietro”. Pentru că problemele cu care se va confrunta noul guvern „nu pot fi înfruntate cu majorități cu un număr abia suficient”. Cât priveşte alegerea candidatului de centru-stânga la funcţia de prim-ministru, aceasta va trece prin alegerile primare. Pentru care, conchide Letta, „Partidul Democrat a depus un candidat precum Pierluigi Bersani, care are o identitate politică foarte marcată, dar și foarte unificatoare”.
