Între 23 și 26 mai, 360 de milioane de cetățeni europeni, cu reședința în 28 de state diferite, sunt chemați la vot în contextul alegeri pentru alegerea Parlamentului European. Este vorba de alegerea a 751 de reprezentanți în total, împărțiți între diferitele state membre proporțional cu locuitorii. Italia va alege 73, cât și Regatul Unit, care după o mie de vicisitudințe va participa la vot în ciuda (poate) iminentului Brexit. Doar două țări vor avea mai multe: Germania cu 94 de europarlamentari și Franța cu 74.
Pentru mulți nu este ușor de înțeles importanța acestor alegeri, și pentru că de multe ori și de bunăvoie mecanismele de funcționare ale Uniunii sunt greu de înțeles „de la distanță”. Ei bine, cei care nu s-au hotărât încă dacă votează sau nu trebuie să ia în considerare un punct fundamental: aceste alegeri vor determina fața viitoare a Uniunii Europene și, în anumite privințe, însăși supraviețuirea ei.
De fapt, comparativ cu votul de acum cinci ani, panorama politică comunitară, condusă în mod tradițional de populari și socialiști, s-a schimbat radical odată cu avansul pe continent al partidelor populiste și suveraniste care urmăresc să submineze curentul statu-quo şi să modifice ordinea europeană creată în ultimele trei decenii.
„Alegerile europene din 23-26 mai – comentează analiștii Invesco – vor reflecta probabil politica națională a statelor membre. Deci, în general, o slăbire a partidelor tradiţionale moderate, fragmentare mai mare între partide și beneficii pentru mișcările naționaliste și populiste. Participarea Regatului Unit va reprezenta probabil o complexitate suplimentară atât pentru Brexit, cât și pentru UE”. Trebuie subliniat faptul că, dacă și atunci când Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, locurile sale vor fi distribuite proporțional celorlalte state membre. Italia va avea 3.
Dar înainte de a ne gândi la repercusiuni este esențial să înțelegem nu numai ce face Parlamentul European, ci și cum se vor poziționa partidele italiene în cadrul acestuia și pe care grupuri politice se află adunarea de la Strasbourg.
ALEGERI: CE FACE PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European este singura instituție a UE care este direct – la fiecare 5 ani – de către cetățeni. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene, are putere legislativă și exercită control democratic asupra celorlalte instituții ale UE. Pe lângă adoptarea legislației UE pe baza propunerilor Comisiei și revizuirea programului de lucru al acesteia din urmă, este organul care decide asupra acordurilor internaționale și care se exprimă, împreună cu Consiliul UE, asupra bugetului comunitar.
O altă sarcină fundamentală a Parlamentului este alegerea președintelui Comisiei Europene desemnat de Consiliu pe baza unui mecanism cunoscut sub numele de Spitzenkandidat (în germană „candidatul principal”). În cele din urmă, este chemat să aprobe însăși comisia și o poate obliga să demisioneze printr-o moțiune de cenzură.
ALEGERI: PARTIDE EUROPENE ÎN PARLAMENT
Reprezentanții Italiei vor fi aleși în Parlamentul European în cele 5 circumscripții ale țării pe baza un mecanism proporțional. Odată ce devin europarlamentari, locul lor în adunarea parlamentară nu va fi determinat de naționalitate. Fiecare partid italian va alege un grup politic european din care să aparțină.
Până în prezent sunt 8 maxi-partide europene prezent în Parlamentul Comunităţii:
- Partidul Popular European (PPE),
- Alianța Progresistă a Socialiștilor (S&D/PSE),
- Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR),
- Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE),
- Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL),
- Verzi/Alianța Liberă Europeană (Grupul Verzilor/ALE),
- Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD),
- Europa Națiunilor și a Libertății (ENF).
Pe baza rezultatelor alegerilor europene din 2014, din ultimii 5 ani grupul majoritar era cel al PPE cu 219 europarlamentari. S&D a putut conta în schimb pe 189 de reprezentanți, Alde pe 68. Aceste trei partide au format împreună majoritatea care au susținut activitatea președintelui, Antonio Tajani.
ECR (71 de europarlamentari), Green-EFA (52), EUL/NGL (51), EFDD (45) și ENF (36) au fost, în schimb, grupurile de opoziție cărora le aparțineau și cei 20 de eurodeputați neafiliați niciunui grup politic.
CITIȚI ȘI ALTE: Alegeri europene: reduceri cu avionul, trenul, vaporul pentru cei care votează
ALEGERI: PARTIDURILE ITALIENE ÎN MAXI PARTIDURILE EUROPENE
Cum sunt plasate petrecerile italiene în cadrul acestor maxi grupuri? În această ultimă legislatură Forza Italia a aderat la Partidul Popular European (PPE), un grup pro-european și de centru-dreapta, alături de alte partide majore de aceeași orientare precum Uniunea Creștin Democrată Germană (partidul Angelei Merkel, ca să fie clar), republicanii francezi, Partidul Popular Spaniol.
În schimb, PD face parte din Grupul Socialist European (S&D): progresist, pro-european, el reprezintă centrul-stânga comunitară. Include, de asemenea, social-democrații germani, socialiștii spanioli, Partidul Laburist britanic.
Să trecem la cele două partide la guvernare, care vor menține poziții diferite pe tabla de șah europeană. Liga lui Matteo Salvini, împreună cu Marine Le Pen's Rassemblement National (Franţa), Alternative für Deutschland (AFD, Germania), FPÖ (Austria), Partij voor de vrijheid (Olanda) au lansat „Manifestul bunului simţ” al grupului parlamentar în urmă cu puţin peste o lună „European Alianța Națiunilor și a Libertăților” (EAPN). Este un grup care include partide suverane, eurosceptici care cer o ieșire din euro și modificarea tratatelor privind imigrația. Dar atenție, pentru că, în ciuda voinței exprimate de Salvini și Le Pen, grupul nu va putea uni toate partidele suverane europene. De fapt, în ea nu va fi nimic reprezentanţii ţărilor Vişegrad, care va fi împărțit între celelalte Eurogrupuri: Fidesz Orban ar trebui să rămână în PPE, deși Merkel a declarat că vrea să-l „expulzeze”, în timp ce PiS (lege și justiție), partidul care guvernează Polonia din 2015, condus de liderul din umbră Jarosław Kaczyński, ar trebui să opteze pentru conservatorii din ERC.
Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) este grupul european căruia îi aparțin oficial deputații europeni Mișcarea stelelor 5. Este format din partide care se opun centralismului birocratic al Uniunii Europene și este condus de Nigel Farage, un eurosceptic și considerat unul dintre principalii arhitecți ai Brexit-ului. Pentastellati au declarat deschis că vor căuta noi aliați în Europa pentru a putea crea un nou grup independent. Cu toate acestea, până în prezent, căutarea de noi aliați nu ar fi dat rezultate excelente, chiar dacă se vorbește despre o posibilă alianță cu extremistul polonez anti-avort și homofob Kukiz'15, condus de Pawel Kukiz, anti-euro și anti -Croații NATO din Zivi Zid, conduși de Ivan Sinčić, partidul grec Akkel.
Apropo de petreceri în jurul pragului (stabilit la 4%) Frații Italiei, care până în prezent nu are deputați în Parlamentul European, și-a anunțat apartenența la grupul eurosceptic și anti-federalist al conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR), care include și conservatorii britanici, suveraniştii polonezi din Pis și ultra-olandezii. Partidul de dreapta Fvp, în timp ce ALDE, un grup liberal pro-european în favoarea unei mai mari integrări economice, se va alătura + Europa, cu En Marche de Emmanuel Macron. De subliniat că ALDE a indicat-o pe Emma Bonino printre numele viitoarei Comisii Europene.
Stanga, dacă va depăși bariera, va merge la grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), în timp ce verde se va alătura Partidului Verzilor.
ALEGERI: CANDIDAȚI PENTRU COMISIA EUROPEANĂ
După cum sa menționat, Parlamentul European este de a alege noul președinte al Comisiei Europene. Fiecare grup și-a indicat deja candidații la președinția Comisiei Europene. Numele sunt: germanul Manfred Weber pentru PPE, Ska Keller e Bas Eickhout pentru Verzi/ALE, Frans Timmermans pentru S&D, Jan Zahardil pentru ECR-uri, Violeta Tomich e Nico Cué pentru GUE/NGL, în timp ce pentru ALDE a fost aleasă o echipă numită „TeamEurope”, formată din Guy Verhofstadt, Emma Bonino, Nicola Beer, Violeta Bulc, Katalina Cseh, Luis Garicano și Margrethe Vestager.
ALEGERI EUROPENE: ULTIMELE SONDAJE
Unitatea de Monitorizare a Opiniei Publice a Parlamentului, în colaborare cu Kantar Public, a alocat posibile locuri, calculate pe baza sondajelor de intenție de vot din fiecare stat membru și ale grupurilor politice existente în Parlament.
„Întrucât nu este posibil să se prezică numărul și componența viitoare a grupurilor politice din Parlament, aceste proiecții privind componența următorului Parlament European se bazează pe structura Parlamentului care iese și ar trebui privite ca un instantaneu al actualului Parlament. situație politică reprezentată în intențiile de vot”, precizează instituția europeană.
Cu toate acestea, conform acestor proiecții: EPP ar obține 180 (39 mai puțin decât în 2019), S&D 149 (de la 189), ALDE (76). Urmează: ECR (66), ENF (62) Green/EFA (57), GUE/NGL (46), EFDD (45).
Prin urmare, grupurile „tradiționale” (PPE și S&D) ar putea avea nevoie de liberalii ALDE pentru a obține o majoritate.
„Chiar dacă naționaliștii câștigă spațiu în Parlamentul European, schimbarea radicală este puțin probabilă. Cea mai mare parte din autoritatea și responsabilitatea politică a UE revine guvernelor naționale, care trebuie să mențină status quo-ul. Ei nu pot urmări federalizarea deplină – în ciuda importanței acesteia pentru supraviețuirea monedei euro – având în vedere naționalismele interne tot mai mari. Și, de asemenea, trebuie să susțină euro, având în vedere importanța sa pentru stabilitatea economică și prosperitatea economică”, prevăd analiștii Invesco.
„Atâta timp cât antifederalistii vor avea mai mult spatiu in Parlament si nationalistii/populistii sunt in plina ascensiune În statele membre, armonizarea politicilor s-ar putea confrunta cu o rezistență insurmontabilă în domenii sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi securitatea socială, piața muncii și guvernanța corporativă. Există o probabilitate mai mare de progres în domenii mai tehnice. Ca urmare, este probabil ca diferențele naționale să fie susținute în ceea ce privește investițiile în afaceri și condițiile de operare”, concluzionează aceștia.
