Dacă numai cei mari ar conta dezbatere televizată între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, difuzat pe toate canalele franceze, președintele în funcție ar fi câștigat deja alegerile. Timp de două ore și jumătate Macron și-a ținut adversara în afara jocului, învingând-o chiar și pe cele mai alunecoase terenuri, cele ale puterii de cumpărare și ale pensiilor, călare de liderul de extremă dreapta pe tot parcursul campaniei electorale.
Putere de cumpărare
Le Pen: să reducem TVA-ul la carburanți
Marine Le Pen s-a mutat prima, conform tragerii la sorți organizate de redacția celor două televiziuni gazdă, privat Tf1 și public France 2. După discursul de deschidere, Le Pen a fost chemat să răspundă tocmai asupra puterii de cumpărare. Și, după cum scrie în programul său, el le-a explicat francezilor că vrea să le dea înapoi 12 miliarde de euro, scăderea TVA, adică TVA, la carburanți, pe energie electrică și gaz de la 20% la 5%. Ar costa cassa statului 500 de milioane de euro, bani pe care vrei să-i recuperezi prin impozitarea firmelor care cumpără acțiuni.
Replica lui Macron
O măsură nedreaptă, periculoasă și dăunătoare, a contraatacat Macron. Ar fi nedrept pentru că nu face nicio diferență între diferitele salarii („noi cei care suntem aici nici nu am observa asta”); periculos pentru că ar costa enorm pentru finanțele publice (reprezintă 38% din factura fiscală a Franței); și dăunătoare pentru că ar bloca tranziția ecologică, determinându-ne să consumăm mai mult combustibil.
Macron a apărat în schimb „scutul tarifar” al guvernului care va îngheța prețul gazului și energiei electrice atâta timp cât criza persistă, reducând facturile la energie cu multe sute de euro. „Fără acest scut – a explicat el – între 1 octombrie 21 și 1 mai 22 de facturi ar fi crescut cu 78,3%. Dacă ar fi scăzut TVA-ul, ar fi rămas 66% din majorare”.
Și aici Macron s-a oprit asupra seriei de măsuri de sistem, cum ar spune politicienii italieni, ceea ce spune el se va rezolva criza puterii de cumpărare: ajutor dublu pentru mamele singure; reindexarea pensiilor la inflație și aducerea minimului la 1.100 de euro; tripla bonusul de producție făcându-l obligatoriu pentru companiile care împart dividendele; scutire de impozit pentru independenți în valoare de 550 euro pe an.
Pensii
Cât despre pensii, posturile au părut doar aparent foarte îndepărtate: este adevărat că Le Pen vrea să-i țină între 60 și 62 de ani, iar Macron vrea să-i ridice până la 65 de ani.. Ambele au recurs însă la nuanțe: ea subliniind că trebuie să ai 40 de ani de cotizare; el amintind că măsura trebuie finalizată în pași mici.
Politica energetică
Vantul
La sursele de energie distanțele au fost și mai mari: Marine Le Pen vrea să demonteze toate turbinele eoliene. Candidatul s-a radicalizat pe subiect: în 2017 a vrut un moratoriu, acum vrea dezmembrarea întregului parc eolian, 9.000 de structuri.
Cât mai departe Macron, Asta vrea să instaleze încă 50 de parcuri eoliene pe mare pentru o putere totală de 40 gigawați oră, egală cu 20% din consumul de energie electrică în Franța. Și intenționează să dubleze instalațiile terestre pentru a compensa întârzierea acumulată în abordarea tranziției energetice. Iar lui Le Pen, care i-a reamintit că aceste structuri sunt contestate de toți administratorii, i-a recunoscut doar că nu va lua singur deciziile. Astăzi, vântul produce 7,9% din energia franceză și conform programului de tranziție energetică ar trebui să producă între 25% și 50% până în 2050. Franța vinde și această energie pe lângă energia nucleară și la 200 de euro pe megawatt.
Nuclearul
Pentru ambele, energia nucleară trebuie revizuită și crescută, dar pentru a vedea noile structuri va trebui să așteptăm 2035, așa cum a subliniat Macron.
Macron împotriva lui Le Pen: „Sunteți finanțat de o bancă rusă”
Cei doi concurenți nu au fost rău unul cu celălalt. Într-adevăr, el nu a numit-o niciodată „extremă dreaptă” și nu l-a acuzat că este „președintele bogaților”. Cel mai greu se poate spune că a fost Macron: când i-a reproşat lui Le Pen relaţiile de supunere faţă de Putin, amintindu-i de împrumutul primit de la o bancă rusă. Antagonistul s-a apărat argumentând că în Franța nu a reușit să obțină niciunul și, prin urmare, a plecat în străinătate. Nu a explicat de ce a ales Rusia în special.
Le Pen despre războiul pe care Moscova l-a declanșat la Kiev a fost clar: a vorbit de partea ucrainenilor, deși nu a fost folosit niciun cuvânt împotriva Rusiei.
Macron împotriva lui Le Pen: vălul islamic
A doua oară când Macron a fost dur a fost când am vorbit a vălului și a islamului, o problemă importantă pentru Franța datorită prezenței a milioane de musulmani în țară. Le Pen vrea să-i interzică să-l poarte în public și, prin urmare, să-l pedepsească cu amendă, întrucât este „agresiv”. Acesta este, de asemenea, un mod de a lupta împotriva islamismului, a spus el.
Dar, i-a subliniat Macron, Constituția Franței garantează tuturor libertatea de a-și exprima opiniile, inclusiv cele religioase. Ca să nu mai vorbim, a insistat el, că atunci trebuie împiedicată purtarea kippa sau a crucii: adică toate semnele distinctive ale unei religii, nu doar cea musulmană. Și atunci terorismul islamic este una, religia islamului este alta: a-l recunoaște înseamnă a fi cu adevărat laic.
Ciocnirea asupra UE
De asemenea Uniunea Europeana a fost un câmp de luptă: apărat cu sabia tras de Macron, demontat în Confederația Națiunilor de Le Pen.
Comportamentul celor doi candidați
În ceea ce privește comportamentul formal, ciocnirea a fost mai calmă decât cea de acum cinci ani și foarte concentrată pe programe. Macron a fost mai tensionat, Le Pen mai calm și mai calm. Președintele în funcție părea a fi mult mai competent cu toate dosarele, dar este caracteristica lui, se pare că le cunoaște pe de rost.
Motivele schimbării celor doi sunt legate de context: challenger-ul Marinei a trebuit să demonstreze că este prezidențială; președintele în exercițiu a trebuit să-și apere nu doar proiectul viitor, ci și ultimii cinci ani.
Necunoscutul turului doi
Dar toate acestea vor afecta alegerile de duminica viitoare? Câți melenchoniști vor fi fost mulțumiți de Macron? Și câți vor continua să creadă că „toți în afară de el” și, prin urmare, vor vota pentru Le Pen? Și câți alți nu vor vota nimic, pentru că „nu există de ales între ciumă și holeră”?
Pe scurt, aseară cei doi concurenți au avut un singur scop: să convingă că merită votul celor care l-au ales pe Jean-Luc Mélenchon în primul tur, liderul stângii radicale. Sunt o armată mare, peste 7 milioane. Mai ales spre ei s-au îndreptat: vom afla duminică cine va fi reușit mai bine.
