Pentru 72% dintre francezi, după cum raportează analiștii Fundației Jean Jaurès, unul dintre cele mai acreditate think tank-uri din țară, Emmanuel Macron va fi reales președinte pe 24 aprilie.
Iar aceasta, care ar trebui să fie o veste bună pentru terenul de joc al liderului în funcție, îi îngrijorează în schimb pe suporterii săi. Pentru ce motiv? De ce jocul pare terminat de la inceput și, prin urmare, francezii s-ar putea să nu-i fie de folos să meargă la vot. Iar când sondajele sunt pustii, surprizele urâte sunt după colț, așa cum s-a întâmplat în 2002, când Lionel Jospin, liderul socialist considerat ca fiind antagonistul lui Jacques Chirac, a fost exmatriculat în primul tur, lăsându-l pe șeful extremei să treacă în al doilea. dreapta Jean-Marie Le Pen. Și acolo au fost abținerile, cele mai mari din istoria alegerilor prezidențiale, 28%. De data aceasta, sondajele merg și mai departe prin înregistrare 67% votează participarea: un francez din trei ar rămâne acasă, după cum arată barometrul zilnic Le Parisien, creat de centrele de cercetare Ipsos-Soprasteria.
Alegeri Franța 2022: războiul umbrește campania electorală
Adevărul este că războiul declanșat de Rusia asupra Ucrainei, pe lângă dezastrul economic și umanitar pe care l-a provocat, a dat peste cap viața politică a fiecărei țări, bulversând toate agendele. Astfel, Franța, care duminică 10 aprilie se confruntă cu prima dintre cele mai importante numiri pentru țară, alegerile pentru Președintele Republicii, a intrat în campanie electorală doar în ultimele zile, bâjbâind și întunecat de imagini ale distrugerii de vieți omenești și de orașe întregi care vin din inima Europei.
Macron însuși s-a permis publicului, într-o mare întâlnire populară la Dijon, abia weekendul trecut. În timp ce doar pentru astăzi, sâmbătă, 2 aprilie, cu opt zile înainte de primul tur, el a anunțat o întâlnire la Paris, la La Defense, despre care macroniştii promit că va fi „un moment de mare entuziasm”, cu un „a întâmplare de inspirație americană, precum Super Bowl”.
Ei spun că Macron s-ar fi descurcat cu plăcere fără el, dar a înțeles că campania „en surplomb”, prea mult de sus, nu poate continua, și că trupul candidatului trebuie să ia și el pe teren. De aici piciorul pe accelerație.
Alegeri Franța 2022: abținere, indeciși și reforme
Va fi suficient? Îndoielile analiștilor sunt puternice. Jérome Jaffré, directorul Centrului de Studii și Cunoaștere a Opiniei Publice (Cecop), de exemplu, când a vorbit despre asta într-un interviu cu Le Figaro, s-a dovedit a fi sceptic. „Defalcarea încrederii între cetățeni și vot s-a produs deja în cele municipale și regionale. Ar însemna că acum sunt și alegerile prezidențiale. Cert este că o abținere atât de mare, dacă reprezintă un risc electoral pentru Marine Le Pen, pentru că baza sa este cea mai volatilă, pentru Macron ar fi mult mai mult decât atât, ar fi un risc politic, pentru că o abținere puternică i-ar mutila capacitatea de a reforma țara”.
Și totuși cineva este mai optimist dacă le citește sondajele propuse de Le Monde care se folosește nu numai de Ispos-Soprasteria ci și de colaborarea amintitei Fundații Jean Jaurès și a prestigiosului Cevipof, cel mai cunoscut centru de cercetare politică. Cifrele aprofundează și ele rolul celui indecis și însumând diferitele segmente - probabilul, potențialul și aproape sigur - ajungem la un bun 26% dintre oameni care ar putea eventual să meargă la vot, redând votul prezidențial la onorurile populare de care s-a bucurat în trecut. Degetele încrucișate pentru francezi.
În ceea ce privește rezultatul primei runde, Macron are 27,5%, adică l-ar depăși cu patru puncte pe cel din 2017, deloc rău dacă te gândești la turbulențele prin care a trecut tânărul președinte în călătoria de cinci ani de guvernare: de la criza socială a vestelor galbene, la pandemie și acum. razboiul.
Forța principală a candidatului de la En Marche! – conform cercetătorilor – provine din coerență între el, alegătorii săi și momentul politic. Cei care o aleg aparțin Franței optimiste, cei care sunt mulțumiți de viața lor. Ei sunt convinși că are „fapturile unui președinte al Republicii”, dar că este și „simțuitor” ca să nu mai vorbim că în fața războiului s-a comportat ca un „adevărat șef”.
Favoritul lui Macron, cine sunt contestatorii?
Și ceilalți protagoniști? Între timp, sunt 12 candidați, dar doar 3 dintre ei depășesc 15% din voturi în sondaje: președintele în funcție Macron, după cum s-a menționat; antagonistul de extrema dreapta Marine Le Pen, (18,5%); și extrema stângă Jean-Luc Mélenchon, (15,5%). Acesta din urmă a făcut obiectul cercetărilor Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții americane, potrivit cărora ar putea fi surpriza acestor alegeri. Analizând sondajele, acești cercetători au avansat chiar și ipoteza că Mélenchon ar putea să o depășească pe Marine Le Pen și să ajungă în turul doi, deoarece impulsul susținătorilor săi este mai mare decât cel al candidatului de extremă dreapta.
Trei probleme sensibile: pensiile, cadrele didactice și veniturile de solidaritate
În ceea ce privește temele campaniei, trei au fost percepute de electorat ca fiind cele mai sensibile, iar toate au fost dictate de Macron în discursul său de candidatură: reforma pensiilor, revizuirea regulilor de obținere a veniturilor de solidaritate, relansarea școlilor cu premii pentru meritul. profesori. Toți trei au criticat ferm atât în dreapta cât și în stânga. Pensii: astăzi francezii se pensionează de la muncă la 62 de ani, Macron propune plecarea la 65 de ani; venitul de solidaritate (Revenu de Solidarité Active), ca și venitul de bază în Italia, se acordă fără a cere nimic în schimb; propunerea presedintelui este de a o acorda doar daca lucrezi minim 15/20 de ore pe saptamana; școală: 12 miliarde planificate pentru dezvoltare, dintre care 6 pentru a fi alocate profesorilor care muncesc mai mult și mai bine.
Niciuna dintre aceste trei propuneri nu a fost pe placul părților interesate și poate că nu este nevoie să explicăm de ce, având în vedere că și la latitudinile noastre am avut, și mai avem, mai mult sau mai puțin aceleași probleme.
