Printre numeroasele aspecte interesante ale Raportului CNEL privind piata muncii 2013-2014, prezentat la Villa Lubin pe 30 septembrie trecut de presedintele Comisiei Speciale de Informare, Tiziano Treu (pe cale de a fi numit Comisar Extraordinar al INPS), merita o mentionare deosebita este datele privind efectele celei mai recente legislații asupra compoziției pieței muncii.
Aceste date confirmă tendințe care au apărut deja în alte anchete, pornind de la monitorizarea efectuată - din diverse motive - în urma reformei Fornero (Legea nr. 92/2012) și a măsurilor ulterioare. Pe scurt, comparând atât tendința, cât și modificările ciclice (date brute și ajustate sezonier) din primele două trimestre ale anului 2014 cu cele corespunzătoare din 2012 (adică înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 92) este posibil de observat că: colaborările sunt în scădere; colapsuri intermitente de muncă; manifestă o tendință pentru o ușoară creștere, la sfârșitul perioadei după luni de semne marcat negative, a contractelor permanente; ucenicia pare a decola cu dificultate; locurile de muncă temporare sunt în creștere.
În esență, se confirmă că prevederile legii Fornero au descurajat recurgerea la relații atipice cu caracteristici tendențial precare, care au ajuns acum la un risc ridicat de litigii juridice și de transformare a penalităților în contracte permanente. Deja în trimestrul III 2012 (primul după intrarea în vigoare – pe 18 iulie – a legii nr. 92) colaborările – care înainte de legea Fornero au crescut cu 4% pe trimestru – au scăzut cu 21,7% (din 18,6% ca sezonier). date ajustate), munca intermitentă a scăzut cu 27,5% (chiar cu 43,4% ca date ajustate sezonier).
Ucenicia părea să sufere, la început, din cauza cerințelor mai obligatorii introduse de legea nr. 92, înregistrând performanțe în scădere până la turnaround de +16,1% în trimestrul II 2014 (+13,3% din cifra ajustată sezonier), ca urmare - să ne imaginăm - a măsurilor de simplificare cuprinse în decretul nr. 34/2014 (Poletti). Din statisticile care decurg din comunicările obligatorii, comparativ cu datele Raportului Cnel, s-ar fi putut aștepta la o dinamică mai susținută a start-up-urilor cu contracte pe perioadă determinată. Tendința este totuși caracterizată de o dinamică de creștere care, și în acest caz, se accelerează după intrarea în vigoare a decretului Poletti (+ 6,4% în primul trimestru și + 3,9% în al doilea trimestru, chiar dacă datele sunt influențate de sezonier). elemente). Contractul permanent urmează un traseu accidentat pe tot parcursul perioadei cu modificări negative semnificative (cea mai mare scădere, de 14,7%, se regăsește în trimestrul III 2013 în ciuda intrării în vigoare a pachetului Giovannini).
De remarcat, totuși, o inversare a tendinței (+1,4% care urcă la +3,1% ca cifră ciclică) în trimestrul II 2014. Cu toate acestea, se știe că contractul forward a devenit și mai mult prevalența instrumentului de acces. la angajare. Cel puțin în ceea ce privește fluxul, în special pentru lucrătorii mai tineri; pentru care contraprestația se aplică însă și în ceea ce privește stocul. În 2013, de fapt, procentul contractelor pe durată determinată pe totalul angajării în Italia a rămas la 13,2% ca în 2007, înainte de criză. Pe de altă parte, a crescut cu peste zece puncte (de la 42,3% în 2007 la 52,5% în 2013) pentru tineri (15-24 ani): aproximativ dublu față de media OCDE. Chiar și trecerea la angajarea permanentă a devenit mai puțin frecventă și durează mai mult.
În 2008 faţă de 2007, ieşirea din angajarea pe durată determinată a fost de 28,9% către munca permanentă, 3,9% către munca independentă, 5,8% către şomaj şi 10,7% către inactivitate, în timp ce 50,7% au rămas limitate la munca pe durată determinată; în 2013 în 2012, această din urmă pondere a crescut la 57,5%, în timp ce tranziția la stabilitate a scăzut la 18,4%, la activități independente la 3,1%, cea la șomaj și inactivitate a crescut la 8,7% și respectiv 12,3%.
În concluzie, ce putem spune despre programul Garanția pentru Tineret, una dintre puținele inițiative care vizează promovarea capacității de angajare a tinerilor? Cnel vorbește despre un test dificil care continuă încet. Din 201 de membri, au existat, până în prezent, 55 de somații față de puțin peste 13 de oportunități de angajare.
