Acțiune

EDF este "ucigașul Orient Express: toți vinovați" de dezastrul francez: potrivit Le Monde

Pierderea monstruoasă a gigantului energetic francez în 2022 nu poate fi redusă la o situație economică proastă. Iată adevărații „vinovați” ai declinului său

EDF este "ucigașul Orient Express: toți vinovați" de dezastrul francez: potrivit Le Monde

Cu o față întunecată noul director general alFED, Luc Remont, a anunțat rezultatele pentru anul 2022. Se vorbește despre o pierdere de 17,9 miliarde și o datorie abisală de 64,5 miliarde de euro, în timp ce o comisie de anchetă investighează „motivele pierderii suveranității și independenței energetice a Franței” în derulare. Cum sa întâmplat că un grup în fruntea celui de-al doilea parc ca mărime nuclear lumea, cunoscută de multă vreme pentru expertiza sa, ar putea ajunge în acest punct? Înțelegerea căderii EDF nu este doar o cronică economică, ci o lecție atât de istoria franceză, cât și de istoria europeană. 

2022, annus horribilis 

La prima vedere, dezastrul anului 2022 ar putea fi redusă la o situație economică proastă. Într-adevăr, EDF a suferit din cauza unei disponibilități scăzute din punct de vedere istoric a parcului său nuclear. Mai mult de jumătate din reactoare ale țării erau în impas și vina a fost pusă pe un fenomen de „coroziunea la stres”. Generalizarea acestei uzuri premature a conductei se datorează construcției în masă a centralelor începând cu anii șaptezeci. Dincolo de costurile de reparație, această catastrofă mai presus de toate a redus producția și, prin urmare, veniturile grupului. 

I Rezultatele 2022 ele pot fi explicate și prin dorința guvernului francez de ca grupul să participe la „scutul tarifar” național. Acest dispozitiv antiinflație, creat pentru a proteja cetățenii de efectele războiului din Ucraina, a forțat compania să-și vândă electricitatea.

Dar a rezuma starea EFD la o situație economică proastă ar însemna să ignorăm probleme structurale care subminează grupul. 

Rădăcinile răului 

Potrivit unui oficial al ministerului economiei, citat de Le Monde, „EDF, este Crima de pe Orient Express. Toți sunt vinovați.”

Iar pentru foștii șefi ai EDF este pe primul loc al inculpaților Bruxelles. De fapt, Comisia a fost aproape întotdeauna în dezacord cu grupul, portretizat ca un monstru monopolist. După ani de rezistență, compania a fost nevoită să se plece în fața regulilor concurenței. Dar, în loc să vândă o parte din afacerea sa, așa cum a putut face Enel, guvernul francez a preferat să forțeze compania să-și vândă o parte din electricitatea. Începând cu legea ARENH din 2010, EDF este obligată să vândă 100 TWh din generația sa nucleară la un preț fix. Dacă scopul acestei măsuri a fost echilibrarea luptei cu ceilalți producători, ea a golit efectiv cuferele EDF fără a-i incita pe ceilalți producători să investească.

I guvernele din ultimii 20 de ani poartă și ei responsabilitatea pentru această înfrângere. Incapabili să ofere un calendar clar, ei au rămas în echilibru între dorința de dezangajare și incapacitatea de a propune o altă cale. De exemplu, Jospin a redus finanțarea cercetării nucleare pentru a-i satisface pe Verzii din coaliția sa. Hollande, la rândul său, promisese că va ieși treptat din atom, fără să investească suficient în el energiile regenerabile. În cele din urmă, Macron a început să închidă fabrica Fessenheim la începutul primului mandat, pentru a anunța apoi în 2022 o investiție de aproape 50 de miliarde de euro pentru a construi reactoare noi

În cele din urmă, nici măcar administratori mai târziu în grup sunt nevinovați. În special, s-au angajat în șantiere navale monumentale fără abilitățile necesare și nu au reușit să se coordoneze cu Areva, cealaltă mare companie nucleară franceză. Cel mai emblematic caz este cel al Flamanville EPR. Şantierul, presupus terminat în 2012 la un preţ de 3 miliarde de euro, este încă la lucru şi a costat deja 19 miliarde potrivit Curţii de Conturi.  

O provocare europeană 

Astăzi, cazul EDF depășește granițele franceze. Cu provocarea de a tranziția energetică, există alegeri mai mari de făcut în chestiuni nucleare. Iar pe scena europeană, două viziuni se confruntă. Franța, în fruntea unei coaliții pro-atomi, provoacă o echipă condusă de Germania, ferm opus energiei nucleare de la accidentul de la Fukushima. În această confruntare, celItalia are de jucat un rol de arbitru. Drept dovadă, după vizita ministrului Bruno Le Maire la Roma, Ansaldo a anunțat a noua colaborare cu francezii pe tema...puterii nucleare. EDF, o poveste europeană.

cometariu