Argentina ar putea apela la piețele financiare în 2012 în căutarea de bani proaspeți pentru achitarea datoriilor și a acoperi un excedent fiscal care se micșorează în fața erodării rezervelor Băncii Centrale. Acest lucru ar pune capăt unui deceniu de absență în centrul financiar internațional.
Rezervele pe care Banca Centrală le poate folosi în mod liber, care reprezintă excesul de bani pe baza monetară, au totalizat în iunie 8.706 milioane de dolari, aproape jumătate din cele 16,9 milioane din aceeași lună a anului 2010, potrivit datelor de la Banco Mariva. Între timp, rezervele internaționale ale țării s-au situat la 52 de miliarde de dolari, cu doar 3 miliarde de dolari mai mari decât nivelul de anul trecut, când guvernul a început să le folosească periodic pentru achitarea datoriilor în valută străină către creditorii privați.
Potrivit analiștilor, salteaua de rezervă a țării ar putea fi insuficientă pentru a acoperi nevoile financiare de aproape 9 miliarde de dolari în 2012. Acest lucru ar putea astfel impulsiona prima emisiune internațională de la default din 2001.
Dincolo de această sumă, s-ar putea adăuga plăți suplimentare dacă Argentina va reuși să încheie anul viitor un acord cu Clubul de la Paris, cu care negociază o normalizare a datoriei neplate între 8,5 și 9 miliarde de dolari. Acordul cu acești creditori ar facilita revenirea țării pe piețele financiare globale, de care s-a îndepărtat după trauma neplății a 100 de miliarde de dolari din datoria din criza din 2001. „Rezervele libere ar putea înceta (.. ) Cu acest scenariu de bază, revenirea Guvernului pe piețe pare opțiunea cea mai probabilă”, se arată într-un raport al Banco Meriva.
Mai puțini numerar la îndemână. Barclays estimează că deteriorarea fiscală a Argentinei se va învârti în jurul unei jumătate de punct din PIB anul viitor, ducând deficitul fiscal primar la 1,4%. Acest calcul nu ia în considerare veniturile băncii centrale și contribuțiile companiei de pensii de stat Anses, pe care guvernul le include în raportul său privind performanța sectorului public.
În plus, economia crește într-un ritm mai scăzut decât cel estimat pentru 2011: 4,3% față de 8%. La aceasta se adaugă o pierdere de rezerve de aproximativ 4 miliarde de dolari din cauza unui deficit de cont curent mai mare, a unei ieșiri mari de capital și a plăților datoriilor.
Dar guvernul, care a propus anul trecut o emisiune de 1 miliard de dolari într-o nouă obligațiune globală din 2017, împreună cu o reevaluare a datoriei neplătite până la 18,3 miliarde de dolari, nu pare dornic de ideea de a reveni imediat pe piețe. „A mers prost când Argentina a recurs la piața de capital”, a declarat luna aceasta adjunctul ministrului Economiei Roberto Feletti.
Sunt mulți politicieni care îl creditează pe președintele Cristina Kirchner cu priceperea de a fi reușit să nu trimită Argentina pe piețele globale. Guvernul asigură că există loc de acoperire a costurilor datoriei, care ar urma în medie 2,8% din PIB în fiecare an până în 2015, în timp ce datoria cu creditorii privați nu ar depăși 1,5% din PIB.
Nici o grabă. Datoria publică brută a Argentinei se ridică la 173,14 miliarde, sau 46,3% din PIB. Jumătate este în mâinile unor organisme publice precum Banca Centrală și Anses, 36,1% în cele ale creditorilor privați. Potrivit Oficiului Naţional de Credit Public, datoria a cărei refinanţare este supusă „riscului de piaţă” este echivalentă cu 16,7% din PIB-ul ţării.
În 2010, Argentina a folosit rezervele băncii centrale pentru a-și rambursa creditorii și, în general, folosește entități de stat, în surplus, pentru a se finanța. „Cred că plățile datoriilor vor continua să provină din rezerve. Dacă actualul guvern va câștiga alegerile programate pentru toamnă, această schemă va continua și acestea vor fi finanțate cu Anses (organismul național de asigurări) și cu emiterea de datorii interne”, a spus Ricardo Delgado, analist Analytica.
Cu toate acestea, unele bănci cred că Argentina va putea căuta până la 3 miliarde pe piețe după decembrie. Economistul și consultantul Gabriel Rubinstein a spus că țara „va trebui să se lupte cu diverse alternative. Se poate refugia pe piețele internaționale și locale, în special în bănci, plasează obligațiuni în bănci. Sau devalorizare pentru mai multe rezerve excedentare ale băncilor centrale.” O devalorizare mai mare a pesoului ar face posibilă scăderea bazei monetare măsurate în dolari.
Deteriorarea treptată. În iunie, surplusul primar al Argentinei, un indicator cheie care măsoară capacitatea unei țări de a-și onora compromisurile financiare, a scăzut cu 65,5%, până la 217,6 milioane de dolari.
La rândul său, contul curent, cea mai mare măsură a comerțului unei țări cu restul lumii, a înregistrat un deficit de 673 de milioane de dolari în primul trimestru, față de 486 de milioane de dolari cu un an mai devreme și în ciuda nivelului ridicat al exporturilor de cereale.
„Recursul la piețele internaționale pare să fie opțiunea pe care guvernul ar trebui să o ia în considerare anul viitor”, a declarat Nadin Argañaraz, președintele Institutului Argentinian de Analiză Fiscală (Iaaraf).
sursa: economia Americii
