Acțiune

Două treimi dintre italieni cred că bunăstarea publică va scădea în următorii ani

CERCETĂRI EFECTUATE DE SWG PENTRU GRUPUL DE ASIGURĂRI GENWORTH – Într-un context de scădere a acoperirii publice, serviciile considerate cele mai importante de protejat sunt intervențiile legate de șomaj (33% dintre respondenți), urmate de cele referitoare la sănătate (22%)

Două treimi dintre italieni cred că bunăstarea publică va scădea în următorii ani

Aproape 2/3 dintre cetățeni consideră că în următorii ani va exista o reducere a acoperirii în vigoare în prezent de către bunăstarea publică. Mai puțin de 1/3, în schimb, consideră că situația actuală ar putea continua. Într-un context de scădere a acoperirii publice, serviciile considerate cele mai importante de protejat sunt intervențiile legate de șomaj (33% dintre respondenți), urmate de cele referitoare la sănătate (22%). În cazul unei scăderi a veniturilor din cauze contingente, 29% s-ar baza pe bunăstarea publică, în timp ce doar un italian din zece ar folosi o formă de bunăstare privată, cum ar fi asigurarea. În cele din urmă, italienii - conștienți de schimbările care vor avea loc în sistem - indică o favoare foarte mare pentru un sistem de bunăstare care este organizat în jurul unei opțiuni mixte de public și privat.

Ele sunt principalele date care reies dintr-una cercetare efectuată de SWG cu privire la viitorul bunăstării în Italia în ceea ce privește sănătatea, intervențiile pentru șomaj, serviciile și pensiile comandat de grupul de asigurări Genworth, specializată în protecția nivelului de trai. Cercetarea a fost discutată în cadrul întâlnirii organizate de Genworth în data de 4 iulie cu instituțiile, care s-a concentrat pe importanța colaborării dintre acestea din urmă și lumea financiară și a asigurărilor, pentru construirea unei noi asigurări sociale. La întâlnire, moderată de secretarul general al Assofin Umberto Filotto, au participat președintele Forumului ANIA-Fundația Consumatori Silvano Andriani, directorul central al ABI Gianfranco Torriero și Giovanni Calabrò, directorul DG pentru Protecția Consumatorilor din cadrul AGCM.

„Italienii confirmă că sunt conștienți de necesitatea unei noi bunăstare, bazată pe o mai mare colaborare între sectorul public și cel privat” – a declarat Valeria Picconi, director general Genworth pentru Italia. „În acest context, există o cerere pentru un rol pentru sectorul privat – inclusiv asigurări – în completarea sprijinului oferit de bunăstare. Dar apare și un „decalaj de protecție” clar, dat fiind că doar 9% dintre italieni au asigurare care să-i sprijine în momentele critice. Prin urmare, există o oportunitate de a ajuta italienii să-și sporească protecția și de a permite lumii bancare și asigurărilor să contribuie la noul stat social. Acest lucru ar fi mai ușor dacă italienii ar fi încurajați să-și asume o responsabilitate personală mai mare pentru viitorul lor financiar, de exemplu prin introducerea unui sistem de stimulente, care să includă și posibile stimulente de natură fiscală”. „Nevoia de intervenții de reorganizare a bunăstării, criza economică și urgențele sociale se împletesc și permit o privire asupra conștientizării unei mari părți a cetățenilor că aceste probleme trebuie abordate și cu soluții noi”, a comentat Maurizio Pessato, vicepreședintele SWG. „Din acest sondaj am adunat o dorință largă de a verifica noi modalități de gestionare a securității sociale”.

În ceea ce privește intensitatea reducerii prestațiilor și serviciilor, potrivit celor intervievați, aceasta va avea o intensitate diferențiată. Se poate estima că, în ansamblu, percepţia opiniei publice este de reducere cu cel puţin 1/4 în medie a sistemului actual. O bază largă de servicii și intervenții publice, așadar, în opinia cetățenilor, va rămâne, dar există conștientizarea că va fi necesară integrarea plăților curente într-un mod nemarginal.

Aproape jumătate dintre cetățeni cred că reducerea nu va fi drastică, ajungând în jur de 30%. Acest lucru este gândit în principal de persoanele cu studii liceale și din grupele de vârstă 18-24 și 45-54 de ani. O treime consideră că scăderea va fi de ordinul între 30 și 50%, în special persoanele cu studii medii și segmentele tinere ale populației (18-24 și 35-44). Pe de altă parte, bătrânii de patruzeci de ani și cetățenii între 55 și 64 de ani sunt cei care se gândesc la o scădere între 50 și 70%, în timp ce doar 6% prevăd o bunăstare aproape nulă.

Într-un context de scădere a acoperirii publice, apare o ierarhie clară a zonelor acoperite de serviciile și serviciile care sunt considerate mai importante de protejat pentru a trăi mai liniștit și în siguranță. Pe primul loc (33% dintre intervievați) apare tema intervențiilor legate de pierderea unui loc de muncă – disponibilizări. Opțiune legată în mod clar de criza îndelungată și de teama subiacentă de șomaj. Urmează problema sănătății (22%) care implică toți cetățenii în diferite măsuri și forme. Tot cu un anumit accent este pusă și tema educației (16%), cheia creșterii personale.

Din aceste alegeri de priorități reiese așadar care sunt punctele cruciale pentru o viitoare reorganizare a sistemului. Analizând în continuare aspectele care influențează problema securității, s-a verificat reacţia la reducerea veniturilor din motive contingente: aproape 1/3 s-ar apela la asistența socială publică, 1/4 s-ar putea baza pe economiile lor, 1/5 s-ar referi la rețeaua de relații, 1/10 s-ar folosi de asigurarea lor, adică o formă de bunăstare privată. În sondajul de economii realizat în decembrie de SWG pentru Genworth, s-a estimat că 49% dintre gospodării folosesc economiile pentru a suplimenta veniturile reduse din cauza crizei. Sondajul actual arată că o parte din aceste familii ar recurge în continuare la economii, în timp ce altele ar putea recurge la intervenții externe, cum ar fi bunăstarea și asigurările. Se confirmă că astăzi, așadar, bunăstarea publică, și într-o măsură mai mică, bunăstarea privată este un element esențial al stabilității familiei. Și că fără această realitate ar fi dificil să faci față oricărei urgențe.

După cum era de anticipat, opinia publică reacționează în sfârșit la ceea ce crede că se conturează și propune linii de conduită: aproape 2/3 ar rămâne într-un sistem de bunăstare cu acoperire publică, tot cu consecința unei creșteri a impozitării, în jur de 1/4 ar accepta. optiunea unui sistem privat, 3/4 din cetateni ar fi in favoarea unui sistem mixt public-privat. Astfel, apar două aspecte simetrice. În fața unei alegeri clare, majoritatea tinde să se bazeze pe tradiție, în timp ce o parte minoritară solicită un nou tip de management. Cetăţenii au semnalat însă că vor avea loc schimbări în sistem şi, astfel, indică a Favoare foarte mare pentru un sistem de bunăstare care este organizat în jurul unei opțiuni mixte public și privat.

cometariu