„Nu va exista Basel 4”. Acest lucru a fost asigurat de președintele BCE, Mario Draghi, în cadrul audierii trimestriale de la Bruxelles în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European. Draghi a negat apoi decisiv zvonurile vehiculate în ultimele zile cu privire la posibilitatea ca instituția centrală comunitară să cumpere creditele neperformante ale băncilor italiene.
„Din decembrie sentimentul pieței s-a înrăutățit – a continuat numărul unu Eurotower – iar situația s-a înrăutățit în ultimele săptămâni. În acest context, prețurile acțiunilor au scăzut semnificativ, iar băncile au fost cele mai afectate. Această scădere reflectă o mai mare sensibilitate la perspectivele economice globale: majoritatea băncilor listate din zona euro au o expunere redusă la sectoarele legate de mărfuri, dar scăderea pieței de valori a fost amplificată de percepția că creditorii ar trebui să facă mai mult pentru a-și adapta modelele de afaceri la o dobândă scăzută. mediu tarifar”.
Draghi a subliniat însă că „băncile europene și-au îmbunătățit conturile și și-au redus efectul de levier. În zona euro, situația sectorului bancar s-a consolidat în ultimii ani, iar instituțiile sunt acum mai capabile să reziste șocurilor. Pentru instituțiile semnificative, Cet1 a crescut de la 9 la 13%. În plus, calitatea capitalului băncilor s-a îmbunătățit substanțial”, prin urmare „cerințele de capital nu vor mai fi crescute. În 2015, băncile care fac obiectul supravegherii BCE și-au crescut profiturile față de 2014, reușind în același timp să susțină creșterea cererii de credite din economie”.
Președintele BCE a recunoscut însă că „unele părți ale sectorului bancar se confruntă cu o serie de provocări”: de exemplu, „unele bănci au credite neperformante foarte mari (este cazul în Italia, n.red.), dar aceste împrumuturi sunt au fost deja identificate și, prin urmare, au fost avute în vedere măsuri pentru a le rezolva și suntem în măsură să putem absorbi aceste credite neperformante în următorii ani. BCE lucrează cu autoritățile din fiecare țară pentru a se asigura că intervențiile sunt însoțite și de o serie de măsuri la nivel național”.
În ceea ce privește situația economică globală, „primele săptămâni ale acestui an au arătat că zona euro se confruntă cu provocări majore – a continuat Draghi -. Am observat îngrijorări crescute cu privire la perspectivele economiei globale, iar încetinirea economiilor emergente este punctul central al acestei incertitudini. Slăbirea cererii globale a contribuit la prăbușirea prețului petrolului și al altor mărfuri, care a afectat foarte mult economiile care se bazează în principal pe exporturile acestor produse”.
Redresarea, potrivit bancherului central, „avansează într-un ritm moderat, susținută de politica monetară și prețurile scăzute ale energiei. Investițiile rămân scăzute, iar sectorul construcțiilor nu și-a revenit încă. Trebuie să sosească contribuții din toate sferele politice: în ceea ce privește consiliul BCE, vom revizui politica monetară la începutul lunii martie. Vom revizui puterea inflației asupra inflației interne a salariilor și prețurilor și vom analiza nivelul de transmitere a impulsurilor monetare de către bănci. Dacă oricare dintre acești factori prezintă un risc negativ pentru stabilitatea prețurilor, nu vom ezita să intervenim.”
În același timp, însă, „este din ce în ce mai evident că politicile fiscale naționale ar trebui să susțină redresarea prin investiții publice și reducerea poverii fiscale”, fără a uita „respectarea regulilor Pactului de stabilitate”, care „rămâne crucială pentru proteja perspectivele de creștere”.
