Prezența sau absența sancțiunilor penale în noul context legal al protecției vieții private a făcut obiectul unei confruntări aprinse în dezbaterea promovată de Assonime privind iminenta intrare în vigoare a reglementării europene în materie (GDPR).
Garantul european al vieții private, Giovanni Buttarelli, a deschis ostilitățile, vorbind prin telefon de la Washington, care s-a declarat „profund dezamăgit” de proiectul de decret legislativ, aprobat în ultimele zile de Consiliul de Miniștri, și care va însoți lansarea reglementare europeană.
Motivul dezamăgirii - a explicat el - a fost lipsa de importanță acordată sancțiunilor penale prin decretul legislativ care a lăsat în schimb sarcina exercitării descurajării împotriva comportamentelor incorecte pe seama sancțiunilor administrative. „A fost un accident de reglementare prost – a comentat el – există riscul ca firmele să interpreteze sancțiunile administrative doar ca pe un element de bilanț”.
Gisella Finocchiaro, președintele grupului de lucru care a redactat decretul legislativ, i-a răspuns imediat la conferință. „Nu am banalizat în nici un fel problema protecției cetățenilor – a răspuns el – în afară de retorică, sancțiunile penale au fost puțin folosite de instanțele italiene. Și vă asigur că companiile sunt mult mai preocupate de sancțiunile administrative care pot ajunge la 4% din cifra de afaceri”.
Chiar și asupra acestuia din urmă sunt însă cei care cer să acționeze cu gradualitatea necesară. „O sancțiune administrativă puternică – a subliniat Ginevra Bruzzone, director general adjunct al Assonime – obține un efect descurajant efectiv atunci când perimetrul comportamentului ilicit este clar”. Când, pe de altă parte, imaginea nu este clară, este indicat să se precedă o fază în care controlorii și părțile controlate convin asupra a ceea ce este posibil de făcut sau a ceea ce este interzis.
