Ddl privind antreprenoriatul liber, aflat în discuție de către Senat

Transformarea șomerilor în lucrători independenți generatori de venituri, declanșarea unui circuit economic avantajos pentru muncitor și pentru sistemul italian, prin crearea unei țesături de microîntreprinderi. Toate acestea „folosind plasele de protecție socială în mod activ și nu mai pasiv”. Acestea sunt obiectivele proiectului de lege pentru sprijinirea antreprenoriatului liber, care este examinat de Comisia de Muncă a Senatului. Deja aprobată de Cameră, prevederea, explică raportorul proiectului de lege Ada Spadoni Urbani, „dorește să aducă o nouă filozofie: nu mai căuta de lucru, ci creează-o”. Proiectul de lege, subliniază el, „este un experiment care, dacă va da roade, ar putea fi extins la alte categorii de muncitori”. Dar ce prevede textul pentru examen? Între timp, este destinat tuturor acei angajați care, începând cu 1 ianuarie 2011, se regăsesc sub formă de derogare a Fondului de concediere ordinară și extraordinară (Cig și Cigs), mobilitate și șomaj special. La aceștia se adaugă și cei care beneficiază de indemnizația ordinară de șomaj neagricol, din nou de la începutul anului. Pentru toți, proiectul de lege prevede împărțirea în două a sumei plaselor de protecție socială: 50% intră în buzunarul șomerilor ca formă de trai, celelalte 50% sunt folosite pentru a începe o afacere. Prin urmare, INPS va finanța noua activitate. „În prezent – ​​denunță Spadoni Urbani – datele ne spun că avem 500.000 de disponibilizări”. Confruntat cu o astfel de realitate, continuă el, proiectul de lege „intenționează să verifice dacă este posibil să se utilizeze plasele de protecție socială într-un mod activ, și nu mai pasiv decât simpla asistență”. În esență, decretul „are ca scop promovarea accesului la activități independente”. Pentru a face acest lucru, există și o serie de concesii. De exemplu, o scutire de contribuție este oferită și în cazul în care noua companie angajează angajați cu prestații de șomaj Cig, Cigs și obișnuite non-agricole de la 1 ianuarie 2011. Pentru stimularea activității antreprenoriale, se prevede, de asemenea, ca noile afaceri să se încadreze în așa-numitul regim „plătitori de impozite minime”, ipoteză în care pot avea acces la beneficii fiscale, inclusiv un credit fiscal pentru noii angajați. Din nou, continuă senatorul PDL, „noile afaceri pentru perioada de doi ani 2011-2012 pot accesa credite bancare folosind garanțiile fondurilor speciale anti-camătă înființate și administrate de consorții și fundații colective de garantare a creditelor”. Aceste fonduri speciale, amintește Ada Spadoni Urbani, „sunt menite să garanteze, pentru până la 80% din împrumutul acordat, băncile și institutele de credit care acordă împrumuturi pe termen mediu acelorași firme”. Prevederea studiată ar trebui să fie lege „în curând”, dar în ceea ce privește sistemul original am mers mai departe cu vremurile. Conceput pentru perioada de doi ani 2011-2012, „deocamdată se va depăși termenul și o parte din 2013 va fi acoperită, având în vedere că prima jumătate a anului 2011 a trecut și prevederea nu este încă lege”. În orice caz, subliniază raportorul textului, „perioada de valabilitate a acestor concesiuni va fi de doi ani, care nu poate fi prelungită”. După cum am menționat, acesta este un experiment și „abia la sfârșitul celor doi ani se va vedea dacă acest instrument creat favorizează trecerea de la non-muncă la muncă”. Între timp, însă, partidele de opoziție dau bătălie: de fapt au prezentat diverse amendamente care „lăresc audiența categoriilor de muncitori care trebuie ajutați”, iar acest lucru nu este bine.