Bucătărie și solidaritate: adăpostul care dă de lucru migranților

Vine chiar de la munte, bariera naturală prin excelență, un răspuns în sens invers celor care vor să construiască ziduri în Europa. Un răspuns de deschidere și incluziune, prin ospitalitate și mai ales bucătărie. The Refugiul Carducci în Veneto, deja protagonist al inițiativei „Dolomiți fără frontiere”, un traseu la altitudine de 90 km care ignoră granițele dintre Austria și Italia, a fost printre câștigătorii primei ediții a „Cook Awards” pentru că a dat de lucru, ca bucătari, unor migranți.

„Carducci este un refugiu deschis: aici credem că nimeni nu este străin”, a comentat Giuseppe Monti cunoscut sub numele de Bepi, managerul structurii situate la o altitudine de 2.300 de metri, la câțiva pași de Tre Cime di Lavaredo (Auronzo di Cadore, în provincia Belluno), și câștigător la categoria „Proiect durabil”, care îi recompensează pe cei care creează cultură, conștientizare și împărtășire prin gastronomie.

Dintre diversele povestiri reiese cea a Sekou, 18 ani: a fugit în 2017 din Gambia, a traversat Mediterana pe una din acele bărci care umplu – adesea tragic – cronicile politice. Iertat de mare, a găsit apoi izbăvirea în munți: de un an locuiește în Auronzo unde este brutar, iarna în sat și vara la altitudini mari. „În satul meu – spune tânărul – învățasem să fac pâine într-o brutărie mică, e o pasiune pe care am avut-o mereu. Mulțumesc refugiului Carducci care a avut încredere în mine, făcându-mă să mă simt imediat ca unul din familie”.

„Sosirea a 18 băieți africani pentru prima dată – a adăugat Monti – după cum vă puteți imagina a creat teamă și neîncredere într-un orășel din regiunea Veneto precum Auronzo di Cadore. Dar datorită unor prieteni a fost organizat un curs de italiană și în câteva luni toată lumea și-a găsit de lucru în restaurantele și hotelurile din oraș. L-am adus aici cu noi pe Sekou pentru că aveam nevoie de o mașină de spălat vase și, dacă era nevoie, de un ajutor de bucătar. Surpriza pâinii a sosit acum câteva luni: i-am dat o probă frământând șase pâini cu mâna și am fost încântați. Acum este brutarul nostru oficial și astăzi cel mai solicitat produs, alături de găluștele istorice, este pâinea lui”.

De altfel, Carducci este renumit și pentru bucătăria sa bună: felul principal de mâncare al refugiului (deschis vara din iunie până la începutul lunii octombrie și care oferă 54 de paturi) este faimosul „trio di canederli”, fel de mâncare tipic din Trentino Alto-Adige al cărui maestru Bepi Monti este considerat („Potrivit unei reviste germane de specialitate, aici se mănâncă cel mai bun din Dolomiți”, ne dezvăluie), și cele făcute cu urzici umplute cu gorgonzola, cu o cremă de brânză și nucă deasupra.

Așadar, chiar și într-un loc pe cât de sugestiv, pe atât de impermeabil și greu de ajuns (Carducci este unul dintre puținele refugii la care se poate ajunge doar pe jos), este posibil răspândirea valorilor precum ospitalitatea, solidaritatea și în același timp gătitul, cu care refugiul are o legătură din ce în ce mai puternică: construcția zidurilor datează din 1908, dar abia în 1978 sala de mese și serviciile au fost modernizate și extinse iar în 2014 sala de mese a fost renovată complet transformând-o din nou, la nevoie, chiar și în sala de clasă.