Călătoria lui Mario Draghi în Algeria în ajunul clarificării parlamentare privind criza guvernamentală afectează direct viitorul apropiat al urgenței energetice a țării dar și pe cel al companiilor noastre energetice. Acordurile vor avea efecte directe asupra aprinderii cazanelor noastre iarna viitoare, dar și asupra activității companiilor cheie pentru economia italiană precum Enel, Eni e Saipem.
Companiile italiene în care ponderea directă sau indirectă a statului este decisivă, sunt sub presiune după criza guvernamentală declanșat săptămâna trecută de demisia, deocamdata inghetata, a premierului Mario Draghi. Frica este că i dosar cheile încă deschise cu participarea hotărâtă a guvernului, ar putea fi puse la minte sau, mai rău, totuși aruncate la gunoi dacă ar avea loc o schimbare a gărzii la Palazzo Chigi care să acorde puțină atenție situațiilor de urgență ale țării după alegerile generale din ce în ce mai apropiate.
Companiile energetice în centrul atenției: acord cheie în Algeria
În această perioadă de criză energetică gravă, companiile italiene care se ocupă de acest sector sunt cele mai în centrul atenției, deoarece constituie posibila cale de ieșire a dependenței de Rusia. Pe 11 iulie trecut Gazprom a întrerupt aprovizionarea cu gaze (oficial pentru întreținere) până joia viitoare și piețele își țin respirația de teamă că Kremlinul ar putea decide să nu redeschidă conducta sau să închidă robinetul doar parțial.
Algeria de aceea devine, cel putin deocamdata, cea reala alternativă la Rusia și acesta este motivul pentru care Draghi, deși și-a dat demisia, a mers ieri la întâlnirea de la Alger la care au participat nu doar miniștrii competenți, ci și companiile implicate: pe de o parte Sonotrach, gigantul public local, pe de altă parte companie cheie din sectorul energetic. Intelegerea fusese semnat în aprilie între Eni și Sonatrach pentru creșterea imediată a fluxurilor de gaze cu 3 miliarde de metri cubi, în timp ce ieri a fost anunțată decizia Sonatrach pentru o nouă creștere la șase miliarde de metri cubi, până la sfârșitul anului 2022, a fluxului direct de gaze către țara noastră. Cu acordurile de ieri, Algeria devine principalul furnizor de gaze al Italiei.
Stocul Eni la bursă, care a revenit constant peste 11 euro până la 11,25 euro miercurea trecută, în ziua demisiei lui Draghi (respinsă de președintele Sergio Mattarella) a scăzut la 10,64 euro. Astăzi, în urma acordurilor algeriene, încearcă să-și revină și ieri seară a fost la 11,01 euro, în creștere cu 1,62%.
Enel, tot o parte interesată de acorduri, dar mai retrasă, recăpătase în ultimele săptămâni cote de peste 5 euro, însă în ziua demisiei a scăzut la 4,84 euro iar ieri seară a fost cotată la 4,91 euro, în scădere cu 1,82 % din cauza detașarea dividendului 2022, în valoare de 0,19 euro.
Situația este și mai delicată Saipem, controlată de Eni și Cassa depositi e prestiti cu 44%, care ar putea profita de acordurile organizate de guvernul Draghi din Algeria cu proiecte pentru noi gazoducte peste Sahara.
Abia vinerea trecută Saipem a închis o operațiune complicată de majorare de capital de 2 miliarde, aproximativ 30% subscrise de către băncile sindicale de garanție care și-au comunicat intenția de a păstra doar 10% și de a reintroduce pe piață restul de 20%.
Il Titlul Saipem vineri a pierdut cu 30% la 0,82 euro, sub prețul de conversie de 1,013 euro, după ce a fost cotat la 3,7 euro la începutul săptămânii trecute. Ieri a fost cotat la 0,76 euro, în scădere cu 7,07%. Saipem tocmai a semnat noi contracte de foraj offshore în Orientul Mijlociu și Africa de Vest pentru un total de peste 400 de milioane de dolari care ar trebui să înceapă la sfârșitul acestui an.
Participanții publici cu respirația tăiată: MP și Tim
Dar nu doar companiile din sectorul energetic nu știu care le va fi soarta, cu criza guvernamentală.
Il Monte dei Paschi di Siena, din care MEF deține 64,23%, a pierdut 7% la bursă în urma veștii demisiei lui Draghi și încă aproape 6% vineri. Ieri seară a fost la 0,44 euro, în creștere cu 3,18%.
Proiectul CEO Luigi Lovaglio de restructurare și vânzare a băncii către entități private, în acord cu BCE și UE, este deschis pe masa băncii siene. O majorare de capital la 2,5 miliarde este programată pentru toamnă. Lovaglio, care va prezenta raportul intermediar în luna august, este adevărat că va avea sprijinul unui pool de bănci (BofA, Citigroup, Credit Suisse și Mediobanca în calitate de coordonatori globali comune ai operațiunii), dar a subliniat și importanța prezența guvernului: „Mulțumită sprijinului MEF ne simțim susținuți peste tot”.
mai mult fișier fierbinte este cel al tranziţiei digitale în care Telecom Italia este actorul principal și în consecință și guvernul italian prin CDP care deține 9,81%, precum și controlul Open Fiber.
La începutul lunii iulie, CEO-ul Pietro Labriola a subliniat plan pentru un nou Tim care va fi rezultatul împărțirii între servicii (ServCo) și rețea (NetCo). O abordare care va fi funcțională și operațiunii Rete Unica odată cu crearea unei companii în care activele infrastructurale ale lui Tim vor curge împreună cu o Fibră Open controlată în proporție de 60% de CDP (care este deținută în proporție de 83% de Trezorerie și căreia Tim este și el. un acționar de 10% și 40% de către Macquarie. Un puzzle foarte complex în care rolul unui guvern eficient va fi decisiv.
Surse CDP au declarat ieri pentru Ansa că confruntarea dintre părți continuă, în ciuda crizei guvernamentale, subliniind că conturarea perimetrului operațiunii este în prezent în curs. Dar unii observatori se tem de un șoc în vârful Casei. Acțiunile Telecom Italia in ultimele 5 zile a pierdut 11,85% iar ieri a fost cotat neschimbat la 0,23 euro.
Performanță bună de la Fincantieri și Leonardo
Pe de altă parte, două companii cu marca Mef mențin o performanță bună pe bursă, Fincantieri e Aeroportul Leonardo, despre care, de altfel, vorbim de acorduri încrucișate.
Prima, din care CDP are peste 71%, s-a concentrat recent pe nave de croazieră, dar negocierile rămân deschise în întreaga lume, cea mai recentă cu Grecia și Qatar. Potrivit unor surse, noul CEO Pierroberto Folgiero are în vedere o majorare de capital în jur de 2 miliarde.
În ultimele 5 zile Fincantieri a pierdut „doar” 0,96% și în orice caz a rămas aproape neschimbat în ultima lună. Ieri a fost cotat la 0,57 euro, in crestere cu 0,89%.
Cu siguranță cea mai bună performanță în timp de război vine de la cei care produc unelte folosite în acest domeniu. Este cazul Leonardo-Finmeccanica, din care MEF are 30,2%, care continuă să colecteze acorduri în întreaga lume.
Cel mai recent se referă la Drs, filiala americană a Leonardo Drs, care a semnat un acord obligatoriu cu Rada Electronic Industries pentru fuziunea Rada în Leonardo Drs. Rada este un furnizor de radare tactice militare avansate definite de software, deja listate pe Nasdaq și la Tel Aviv și, la finalizarea tranzacției, așteptată până la sfârșitul anului, DRS va fi de asemenea listat pe ambele liste.
Leonardo la Bursa de Valori din Milano a câștigat 2,53% în ultima lună și a pierdut doar 5% în ultimele 0,14 zile. Ieri seară a fost la 9,96 euro, în creștere cu 0,77%.
Riscul numirilor în consiliu
Cealaltă temă care va apărea în lunile următoare va fi cea a celor noi numiri în consiliu a companiilor participate MEF, care vor avea evident amprenta noului guvern.
Anul viitor va fi cel crucial pe măsură ce pozițiile cheie pentru companiile italiene și economia expiră: în aprilie va fi rândul lui Ita (Italia prin transport aerian), Poste Italiane, Eni și Mps. În iunie Enel și Leonardo
Celelalte dosare deschise, de la Pnrr la reforma fiscală
Odată cu demisia premierului Draghi, multe dosare fundamentale pentru viitorul țării ar risca să eșueze. De la gaz până la tăierea panei fiscale, până la fonduri pentru Pnrr. În ceea ce privește acestea din urmă, pentru Italia au fost alocate un total de 191,5 miliarde. În iunie, guvernul a atins cele 45 de obiective stabilite de Pnrr pentru prima jumătate a anului 2022, eliberând 11,5 miliarde granturi și 12,6 miliarde împrumuturi. Alte 21 de miliarde sunt planificate după vară.
Printre alte fișiere sunt cele care privesc pană fiscală, The Legea competitiei, reforma fiscala.
Criza și extinderea răspândirii merg mână în mână, iar datoria crește
În toate acestea există comportamentul investitorilor față de obligațiunile de stat italiene.
S-a întors bogeyman peste datoria Italiei, ceea ce se traduce prin inundarea piețelor răspândire, diferența de randament dintre randamentele obligațiunilor de stat pe zece ani italiene și germane.
În ultima săptămână răspândirea s-a lărgit până la 236 bps și a fost la 223 bps aseară.
Chiar dacă departe niciodată cele mai rele momente (în criza din 2018 a crescut la 323 bps și în jur de 500 bps în 2011-2012), Equita Sim a calculat că pentru fiecare 100 de puncte de bază de creștere a spread-ului, cheltuielile cu dobânzile ar crește în medie cu 2,5 miliarde anul viitor, cu 6,7 miliarde în 2024 și cu 10,1 miliarde în 2025. datoria italiană în luna mai trecută, s-a ridicat la 2.756 de miliarde de euro, în scădere cu 3,5 miliarde față de luna precedentă, dar în creștere cu 69 de miliarde față de anul precedent.
