Acum este dobândită conștientizarea că în prevederile anticriză ale Guvernului formula „lichidității imediate” era bună la începutul lunii aprilie ca răspuns la faza inițială de urgență, dar că sunt necesare multe alte măsuri, dintre care câteva sunt deja în desfășurare.
Această formulă s-a dovedit a nu fi ușor de aplicat și nu a stârnit reacția pozitivă așteptată din partea organelor conferinte (din cauza „birocratiei bancare”, Dario Di Vico, 20 aprilie) și a beneficiarilor fondurilor („puține solicitări”, spune CGIA din Mestre la 2 mai).
De asemenea Banca Italiei estimează 10% din nerambursări prevăd un „impact semnificativ” asupra finanțelor publice, în timp ce alții cerșesc „bani reali (și nu datorii)” sau „contribuții nerambursabile”, așa cum au făcut alte țări.
Problema este clara: înlocuirea deficitului de numerar din prăbușirea veniturilor cu datorii pe termen scurt, deși garantat de Stat (care în orice caz îl va dori înapoi), înlătură centralitatea dimensiunii economice al managementului afacerilor, adevăratul centru de greutate al sistemului întreprinderii.
Grupul Contabilitate/Economia Afacerilor din cadrul Departamentului de Economie și Afaceri „Marco Fanno” a Universității din Padova ridicase această prioritate la 31 martie, înaintând propunerea Președinției Consiliului de modifica regulile contabile pentru a permite întreprinderilor să ia în considerare cum investiții „costurile ireprimabile și nerecurente” din cauza crizei de Covid 19 și sprijinită pentru a asigura continuitatea activității economice. În esență, propunerea cere tratați acest tip de costuri extraordinare drept „imobilizări necorporale” sa fie amortizate pe mai multi ani cu beneficiul echilibrului economic si al nivelului capitalului propriu al societatilor.
O propunere tehnică în cadrul unui discurs de design conștient, adusă și la nivelul Asociația Europeană de Contabilitate pe 6 aprilie cu nota „Cum poate contribui Comunitatea Europeană de Cercetare în Contabilitate la depășirea crizei” transmis de Amedeo Pugliese.
Pe baza unor simulări efectuate pe ipoteze alternative referitoare la situațiile financiare 2020 ale societăților pe acțiuni - din care reiese un puternic impact negativ asupra venitului net și a capitalului propriu al societăților comerciale, sugerând falimentele ulterioare sau intrarea unor investiții speculative sau investitori criminali – grupul a mai propus suspendarea temporară a standardelor de contabilitate referitoare la determinarea valorii activelor corporale, necorporale (test de depreciere) și financiare (valoare justă și mark-to-market) pentru a avea până în 2020 bugete mai conforme cu situația actuală, sperăm că temporară, din cauza contextului economic negativ.
Propunerea lui Nicola Bedin merge, de asemenea, pe o linie similară (Il Sole 24 Ore, 3 aprilie, MF 30 aprilie) care propune să se permită companiilor să nu efectueze amortizarea în 2020 pentru a reduce numărul de companii cu pierderi cu capital social negativ.
Ar fi si in acest caz o soluție fără costuri pentru stat.
Într-adevăr, Decretul Legislativ 23 din 8 aprilie a acordat o atenție inițială problemelor crizei afacerilor și continuității afacerii prin adoptarea unei „abordări la rece” cu amânarea intrării în vigoare a Codului de criză în afaceri și insolvență până la 1 septembrie 2021 și neutralizarea ex ante prin mijloace legale a efectelor legislației în vigoare asupra lipsei continuității activității, lăsând legea neschimbată.
Ultima soluție care nu oferă companiilor un timp cert, sau cel puțin mai puțin incert, pune probleme deja la momentul închiderii situațiilor financiare 2020 și nu scutește administratorii și auditorii statutari de riscuri grave.
În concordanță cu această abordare, atenția interpretativă lansată la 28 aprilie de către Organizația Italiană de Contabilitate (OIC) cu privire la Decretul Legislativ nr. 23 se dezvoltă în zilele noastre neapărat mai mult din partea aplicației decât din partea neevaluative.
Fundația Națională a Contabililor (FNC) împreună cu Societatea Italiană a Profesorilor de Contabilitate și Economia Afacerilor (SIDREA) pe 21 aprilie în documentul „Impactul urgenței sanitare asupra continuității activității și asupra aplicării standardelor naționale de contabilitate, primele indicații” arată o linie prudentă şi conservatoare. De altfel, el spune că „Nu pare însă necesară „modificarea” principiilor sau propunerea de soluții contabile. ad-hoc; mai degrabă, este suficient săImplementați o cale interpretativă pentru a aplica principiile în lumina unui fenomen particular. "
Același Consiliul Național al Contabililor Autorizați (CNDC), pe 25 aprilie, în modificările propuse în ședința Comisiei Finanțe și Activități Productive din Camera cu privire la Decretul Lege nr. 23, nu abordează problema principiilor contabile, ci întreabă, printre altele, o regulă pentru a evita declarația de faliment până la 1 septembrie 2021 dacă starea de insolvență este legată de criza de sănătate și alta care scutește directorii și primarii de răspundere în legătură cu prejudiciul cauzat de pandemie.
O imagine complexă, așadar, de conștientizare și prudență, cu siguranță în devenire, care însă se ciocnește de termenele foarte strânse impuse de criză.
Scenariile descrise în Def ale unei scăderi a PIB-ului în condiții normale (-9%) sau negative (-10,6%), a datoriei țării, o scădere a veniturilor angajaților (-5,7%), o scădere a consumului ( -7,2%) și investițiile fixe brute (-12,3%), precum și exporturile și importurile sunt îngrijorătoare și arată necesitatea unor măsuri categoric originale și inovatoare, până la gravitatea situaţiei istorice.
Mai multe surse merg pe această linie: propunerea Scandizzo și Tria privind o „intervenție nerambursabilă pentru compensarea statului pentru companii” proporțională cu scăderea valorii adăugate a companiei cauzată de Covic-19, propunerea Assonime pentru un „nou fond (de 20-25 miliarde) pentru recapitalizarea companiilor italiene” (societăți nefinanciare cu cifră de afaceri între 25 milioane și 5 miliarde sau peste 50 de angajați), proiectul Centrului Interuniversitar de Cercetare a Economiei Publice (CRIEP) a unui fond extraordinar de recapitalizare și restructurarea IMM-urilor și a altora. Ei bine, integrați simulările care stau la baza acestor propuneri evaluări ale impactului modificărilor principiilor contabile asupra situaţiilor financiare ale companiei astfel încât avocaților și contabililor companiei să li se ofere referințele corecte pentru schimbări eficiente.
Printre altele, nu lipsesc precedentele pentru modificările de stat ale principiilor contabile în condiții excepționale sau pentru obiective specifice în Italia și Europa (ne gândim, de exemplu, la MF din 1 mai, în cazul evoluției evaluării produse financiare derivate sau contabilul de devalorizare a jucătorilor în bilanțul activelor cluburilor de fotbal după legea Bosman; sau la modificările impuse în 2014 și 2017 de comisarul Nouy încadrării și valorii creditelor nete în bilanţurile băncilor pentru a stabilizează sistemul bancar).
Deci trebuie căutat o solutie la problemele complexe generate de urgenta sanitara prin care treci și tuprincipii contabile adecvate momentului istoric” și care necesită un dialog fructuos între contabilitatea corporativă, jurisprudența corporativă, economia industrială și știința financiară. Aceasta din urmă ar putea fi o nouă oportunitate oferită de criza Covid-19.
°°° Grupul de la Universitatea din Padova care a elaborat propunerea pentru Președinția Consiliului este format și din Giacomo Boesso, Fabrizio Cerbioni, Michele Fabrizi, Andrea Menini, Antonio Parbonetti, Emilio Passetti, Silvia Pilonato, Amedeo Pugliese.
