Primul an de numire a guvernului Monti expiră mâine. Se pot face multe obiecții acestui guvern, dar cu siguranță nu și cea a inactivității. Acest argument se aplică și în cazul legislația de sprijinire a internaționalizării a afacerilor noastre.
În aceasta serie scurtă de trei articole vom examina:
1. Ce s-a făcut în acest an în această chestiune;
2. Ce mai trebuie făcut;
3. Ce s-ar putea face pentru a îmbunătăți sistemul.
Desigur, dacă comparăm acest an cu celelalte care l-au precedat de la începutul secolului, se poate spune că aceste douăsprezece luni au fost plină de schimbări la acest regulament. Scopul principal al acestor modificări a fost de a eficientiza sistemul fără a crește cheltuielile statului, dacă este ceva – așa cum sa întâmplat în multe cazuri – reducându-l.
Mai sunt multe de făcut, în sensul că mai sunt multe decrete de punere în aplicare a regulilor introduse, așa cum vom vedea în articolul următor. Și, în sfârșit, multe alte lucruri ar putea fi făcute, aproape toate fără a avea un impact puternic asupra cheltuielilor publice.
Refondarea ICE
Fara indoiala vestea principală introdus, în mai multe rânduri, de Guvernul Monti vizat aspectul de promovarea Made in Italy în străinătate, care fusese oarecum neglijată în anii precedenți. Suprimarea ICE, care a avut loc odată cu manevra financiară din iulie 2011 (legea 111/11) după multe controverse și discuții pe această temă, îi lăsase pe toți puțin nemulțumiți.
Câteva luni mai târziu, „decretul de salvare a Italiei (Legea 214 din 22.12.2011) a guvernului Monti a readus la viață ICE, cu noua denumire de „ICE – Agenție pentru promovarea în străinătate și internaționalizarea companiilor italieneMatei 22:21. Noua agenție este a organism cu personalitate juridică de drept public, supuse atribuțiilor de îndrumare și supraveghere ale Ministerului Dezvoltării Economice, care le exercită după consultarea, în materie de competență, a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Economiei și Finanțelor. Scopurile sale sunt de a dezvolta internaționalizarea companiilor italiene și de a comercializa bunuri și servicii italiene pe piețele internaționale și de a promova imaginea produsului italian în lume.. Rețeaua străină a fost redusă, desprinsă și integrată în ambasadele noastre străine. Au fost reduse și sucursalele din Italia, iar personalul Agenției nu va putea depăși 450 de unități (plafonul inițial a fost de 300, apoi a crescut odată cu de dezvoltare - Legea din 7 august 2012 nr. 134, care conținea majoritatea inovațiilor). Cu toate acestea, încă lipsesc decretele de punere în aplicare, asupra cărora evident că nu este ușor să ajungi la un acord.
Noua cameră de control pentru internaționalizare
„Decretul de dezvoltare” a modificat și componența Camera de control pentru internaționalizare, organismul înființat prin pachetul financiar din vara anului 2011 și prin decretul „salvați Italia” din decembrie 2011, pt. coordonează mai bine politicile și strategiile de internaționalizare ale țării noastre, organizând inițiative de promovare, instrumente de analiză și pătrundere pe piață și concentrând utilizarea resurselor financiare către obiective specifice și comune.
Cabana este coprezidată de miniștrii dezvoltării economice și afacerilor externe și include, de asemenea, principalii actori guvernamentali și economici naționali și regionali care joacă un rol pe acest front, cum ar fi ministrul afacerilor regionale, turismului și sportului, ministrul politicilor agricole, alimentare și forestiere, președinții Conferinței Regiunilor. și provinciile autonome, Confindustria, Unioncamere, ABI, RETE Imprese Italia și al Alianţei Cooperativelor Italiene.
Cabina a avut prima întâlnire la 18 iulie 2012, a doua la 22 octombrie și a hotărât în subiecte care: strategie comună pentru activități de promovare în străinătate; raționalizarea rețelei externe și coordonarea activităților ministerelor, regiunilor, camerelor de comerț; consolidarea atragerii investitiilor straine; identificarea de noi instrumente de finanțare a exporturilor.
Ei rămân preocupări de reglementare asupra acestui nou organism. Se alătură sau înlocuiește anterior Cameră de control pentru internaționalizare, instituită prin Decretul legislativ 143/98, cu sarcini și obiective în mare măsură similare? Sala de Control prevăzută de regulamentul principal privind sprijinirea internaționalizării (cel puțin până în prezent) a fost înființată ca Comisia Permanentă a V-a a CIPE pentru coordonarea și direcția strategică a politicii comerciale externe, dar din 2005 s-a întrunit doar de 2 ori ( în iunie 2007 şi august 2008). În ciuda acestei vieți grele, însă, ea nu a fost niciodată desființată. Din nou: ce valoare au rezoluțiile noii Cabine, formată din oficiali guvernamentali dar și din componente externe „laice”? S-ar spune că are doar un rol consultativ și că „rezoluțiile” sale trebuie încorporate în instrumente de către guvern și ministerele în cauză. Ar fi oportună o clarificare în acest sens.
Enit restructurat, Buonitalia abrogat
Din nou odată cu decretul de dezvoltare, a fost lansată și reorganizarea rețelei Enit - Agenția Italiană de Turism - în străinătate. Progresista absorbția celor 25 de birouri externe ale Enit în cele ale Ministerului Afacerilor Externe va avea ca rezultat o economie aproape completă a costurilor de operare, care pot fi estimate la mai mult 12,7 de milioane de euro. Așa cum sa întâmplat deja pentru noua agenție ICE, se are în vedere o reorganizare semnificativă a utilizării personalului Enit în fața unei misiune și activități care privesc în principal contextul internațional.
Pe acest front, ar fi putut fi ceva mai mult curaj în a face reduceri, în condițiile în care Enit este acum o instituție goală, deoarece competențele sale au fost transferate în regiuni. Ar fi putut fi desființată prin transmiterea competențelor reziduale către ICE sau către regiuni și prin vânzarea sau folosirea birourilor italiene și externe. Dar cel puțin un prim pas a fost făcut.
Rămânând în domeniul entităților de promovare a afacerilor noastre în străinătate, cu o lege de la sfârșitul anului 2011 (Legea 214/2011), Legeacătre companie Spa-ul Buonitalia a fost suprimat. Funcțiile sale ca parte a promovării în străinătate a producției agroalimentare italiene și a intervențiilor în favoarea internaționalizării întreprinderilor agricole, acestea au fost atribuite ICE – Agenție pentru promovarea în străinătate și internaționalizarea întreprinderilor italiene.
sunt născut eu consortii de internationalizare
Au fost înființați i consortii de internationalizare, ale cărui misiune se va adresa noilor forme de internaționalizare, formare, promovare a Made in Italy. De fapt, ele au ca obiect diseminarea internațională a produselor și serviciilor întreprinderilor mici și mijlocii, precum și sprijinirea prezenței acestora pe piețele externe, tot prin colaborare și parteneriat cu companii străine.
Pentru a evita dispersarea resurselor în mici intervenții, contribuțiile de susținere a proiectelor de internaționalizare ale diferitelor organisme, organizații sau asociații se concentrează acum doar pe proiectele realizate de noile consorții de internaționalizare, de Camerele de Comerț din străinătate și de comerț. asociațiile.
Desk Italia a fost creat și pentru a atrage ISD din străinătate
„Decretul de creștere 2.0” prevedea și înființarea a Birou Italia pentru „atragerea de investiții din străinătate, precum și facilitarea investitorilor străini care își exprimă interesul în realizarea inițiativelor de impact economic și social semnificativ pentru țară„. Desk Italia se înființează prin decret al președintelui Consiliului de Miniștri, la propunerea ministrului dezvoltării economice, și „isi desfasoara activitatea conform liniilor directoare elaborate de camera de control pentru internationalizare„. Funcția Desk Italia este aceea de „conectare între activitățile de promovare a Italiei în străinătate ca destinație pentru investiții străine desfășurate de Agenția de Internaționalizare – ICE, și activitățile de însoțire și stabilire a investitorilor străini desfășurate de Agenția Națională pentru Investiții. atragerea și dezvoltarea afacerilor – Invitalia”. În plus, Desk Italia va elabora „în fiecare an propuneri de simplificare reglementară și administrativă în problema atragerii investițiilor străine”.
În viziunea guvernului, nu va fi un nou grup birocratic, așa cum Desk Italia va funcționa la Ministerul Dezvoltării Economice, folosind personalul Agenției - Ice și al Agenției - Invitalia, fără alte taxe pentru stat. Acest lucru ne încurajează oarecum, pentru că după experiența (mai degrabă nereușită) a Invitalia, nimeni nu a simțit nevoia unui nou organism birocratic cu birouri, președinți și consilii de administrație: judecând după ce scrie în decret, vorbim de o operațională. , birou de coordonare, și nu a unei companii reale, iar aceasta ar putea fi și a experiment pozitiv, și cel puțin fără costuri suplimentare.
Fond pentru creștere durabilă și pentru promovare în străinătate
Una dintre pietrele de temelie ale „dezvoltării” este „Fondul pentru creștere durabilă”, care provine din reorganizarea fondului special de rotație pentru inovare tehnologică (fostul FIT). Fondul are ca obiectiv prioritar finanţarea programelor şi intervenţiilor pentru competitivitatea şi susţinerea aparatului productiv pe baza unor proiecte de interes naţional semnificativarticulat pe trei linii strategice:
1. promovarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare;
2. consolidarea structurii de producție, în special în Sud, reutilizarea fabricilor de producție și revitalizarea zonelor aflate în situații de criză prin semnarea de acorduri de program;
3. promovarea prezenței internaționale a companiilor și atragerea investițiilor din străinătate, tot in legatura cu actiunile ce vor fi activate de ICE - Agentia de promovare in strainatate si internationalizare a companiilor italiene.
Pentru fiecare obiectiv este creată o secțiune dedicată în cadrul Fondului. În realizarea acestor scopuri, prioritățile, formele și intensitățile maxime de ajutor care pot fi acordate în cadrul Fondului sunt identificate prin decrete nereglementare ale ministrului dezvoltării economice, de comun acord cu ministrul economiei și finanțelor, cu respectarea cu solduri de finante publice, urmând a se emite în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii (deci din 12 august 2012, ceea ce s-a întâmplat, dar decretul este încă blocat). Cu aceeași procedură, instrumentele și procedurile adoptate pot fi și ele actualizate, pe baza experienței anterioare. Măsurile menționate mai sus sunt activate cu avize sau directive ale ministrului dezvoltării economice, care identifică termenele, metodele și procedurile de acordare și debursare a subvențiilor.
Pentru a colecta fondurile necesare Fondului, s-a prevăzut abrogarea a 43 de reguli privind facilitarea afacerilor, gestionat de MiSE (printre care legea nr. 488/1992, cele referitoare la programarea negociată sau Contractele de program, Contractele de localizare și Contractele de zonă, precum și diverse legi privind contribuțiile pentru consorțiile de export și alte activități de promovare externă). Astfel se vor recupera aproximativ 650 de milioane de euro în 2012, plus alte 200 de milioane în anii următori, la care trebuie adăugat resurse ale „Fond revolving pentru sprijinirea afacerilor și investiții în cercetare (FRI)” infiintat la Cassa Depositi si Prestiti Spa, estimat la aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Banii pot fi folosiți pentru împrumuturi subvenționate care prevăd rambursări și, limitată la intervenții finanțate de UE și Regiuni, tot pentru alte forme de reliefcu excepția creditului fiscal. Intervențiile nerambursabile sunt eliminate.
Sprijin pentru internaționalizare
Decretul de dezvoltare (art. 42) reorganizează și simplifică procedurile aferente Fondului pentru internaționalizare instituit prin Legea 394/81 și administrat de SIMEST, instituind și o rezervă egală cu 70% din resursele pentru IMM-uri. În special, stabilește că termenii, metodele și condițiile intervențiilor, activitățile și obligațiile managerului, funcțiile de control, precum și componența și atribuțiile Comitetului de administrare a acestui Fond sunt determinate prin decret al unui - regulamente ale ministrului dezvoltării economice.
Fondul revolving în temeiul articolului 2 din Legea din 29 iulie 1981, nr. 394 (plata creditelor la rată subvenționată) finanțează următoarele intervenții:
1. împrumuturi IMM-urilor exportatoare pentru îmbunătățirea și protejarea solidității capitalului acestora în vederea creșterii competitivității acestora pe piețele externe. Această facilitare a fost însă suspendată la sfârşitul anului 2011 din lipsă de fonduri, cu Circ. SIMEST nr. 3/2011;
2. finanțare pentru intrarea pe piețele externe (non-UE) pentru diseminarea produselor și serviciilor (care înlocuiesc finanțarea pentru penetrarea comercială în străinătate în baza celebrei legi 394/81, acum abrogata);
3. finanțare pentru studii de prefezabilitate și fezabilitate și programe de asistență tehnică legate de investițiile italiene în străinătate;
4. subvenții de dobândă acordate operatorilor italieni pentru finanțarea tranzacțiilor pentru cota lor, sau o parte din acesta, din capitalul de risc în societăți sau întreprinderi din străinătate deținute de SIMEST Spa și cu sediul în țări din afara Uniunii Europene (art. 4 din legea 100/90).
Protecția Made in Italy: sancțiunile încredințate Camerelor de Comerț
A fost încredințată sistemului Camerei de Comerț puterea de sanctionare in cazul incalcarii prevederilor prevazute pe tema Made in Italy care impune deținătorilor sau licențiaților mărcilor să însoțească produsele sau mărfurile fie cu indicații precise și evidente asupra originii sau provenienței străine, fie în orice caz suficiente pentru a evita orice neînțelegere a consumatorului cu privire la originea reală a produsului.
Scopul este de a consolida acțiunea împotriva comportamentelor ilegale care implică utilizarea mărcii în așa fel încât să-l inducă pe consumator să creadă că produsul sau bunurile sunt de origine italiană, în conformitate cu legislația europeană privind originea.
Cassa Depositi e Prestiti cumpara SACE, SIMEST si Fintecna
Odată cu transformarea în lege a decretului privind „revizuirea cheltuielilor” (Legea 135 din 7 august 2012) Guvernul a adăugat un alt element în activitatea sa de raționalizare a structurii acțiunilor publice.
De altfel, la transformarea decretului s-a adăugat un titlu, care conţine unele articole printre care 23 bis, care tratează „cederea şi raţionalizarea participaţiilor statului”.
În acest scop, i s-a atribuit Cassa Depositi e Prestiti Spa (Cdp) dreptul de optiune pentru cumpararea actiunilor detinute de stat la Fintecna SpA, SACE SpA si SIMEST SpA. Drepturile de opțiune pot fi exercitate și în mod individual în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii (la 15 august, a doua zi următoare publicării acesteia în Monitorul Oficial). În termen de zece zile de la exercitarea opțiunii, CDP va plăti Ministerului Economiei și Finanțelor contravaloarea provizorie, egală cu 60 la sută din valoarea contabilă a capitalurilor proprii, rezultată din situațiile financiare consolidate, acolo unde sunt întocmite, la 31 decembrie 2011 a fiecărei societăți pentru care a fost exercitată opțiunea. Valoarea definitivă de transfer, considerată adecvată de către Cdp, se stabilește prin decret al ministrului economiei și finanțelor, urmând a fi emis în termen de șaizeci de zile de la data exercitării opțiunii. Aceasta a avut loc la 27 septembrie 2012, dând naștere unei plăți provizorii a unei contraprestații de 3,8 miliarde EUR.
Cu această manevră, MEF crede că se poate aduce la bugetul de stat numerar în jur de 10 miliarde, care urmează să fie alocate pentru amortizarea obligațiunilor de stat sau pentru plata datoriilor de stat. Cu toate acestea, natura afacerilor celor trei companii nu se va schimba. Fintecna, SACE și SIMEST vor continua să desfășoare activitățile care le-au fost deja încredințate în baza prevederilor legislative și de reglementare în vigoare în prezent. SIMEST SpA, în managementul intervențiilor de sprijin financiar pentru internaționalizarea sistemului de producție, continuă să respecte acordurile cu Ministerul Dezvoltării Economice deja semnate sau care urmează să fie semnate în baza legislației de referință.
Deci, această manevră este despre posibilitatea de a utiliza o parte din capitalul liber abundent al CDP pentru a produce numerar pentru stat și pentru a-și reduce datoria. Să ținem cont că cele 3 companii care vor fi achiziționate de CDP sunt trei „vaci de numerar” și cu siguranță nu trei cutii goale sau cu pierderi. Fintecna are o avere netă de 2,3 miliarde de euro, dar cu pachetul Fincantieri și proprietățile publice ar putea avea câștiguri de capital substanțiale. SACE din 2004 (când a fost transformată în societate pe acțiuni) până în prezent a realizat 3,4 miliarde de profit net și a distribuit 2,3 miliarde de euro către MEF sub formă de dividend, la care trebuie adăugat, în 2007, dividendul extraordinar de 3,5 miliarde de euro. ( în urma plății în avans a datoriilor reeșalonate de către Rusia); are capitaluri proprii respectabile (6,2 miliarde EUR plus alte 2,3 miliarde în rezerve tehnice) și perspective bune de creștere ulterioară. SIMEST este cel mai mic, dar și el produce, deși modeste, profituri de ani de zile. Pe de alta parte, un alt obiectiv al acestui regulament este de a spori rolul CDP ca centru modern de referință pentru exploatațiile de stat, înțeles nu ca management al companiilor suferinde, ci al unor companii de servicii publice eficiente și bine gestionate.
Din punctul de vedere al sistemului de sprijinire a internaționalizării, Legea 135/2012 nu se schimbă prea mult, cu excepția faptului că SACE și SIMEST nu mai raportează direct ministrului Economiei, ci doar indirect, prin guvernanța corporativă al CDP.
Fuziunea SACE și SIMEST în CDP se deschide oricum oportunități și sinergii ceea ce s-ar putea dovedi a fi foarte interesant, așa cum vom vedea în al treilea articol al acestei serii.
Stimulentele pentru forfaiting sunt în scădere
În ceea ce privește stimulentele, trebuie spus că începutul anului 2012 fusese foarte nemulțumit pentru exportatori, în special pentru cei de mașini, instalații și lucrări. Într-adevăr procedura în acest sens pentru contribuțiile la creditele la export a fost modificată prin circulara SIMEST nr. 2/2012 din 17.01.2012, Asta a făcut modificări substanțiale mai presus de orice la criteriile de facilitare a exporturilor finanţate cu dezinvestiţii cu rată fixă fără recurs (renunțarea la tranzacții).
Într-adevăr, pentru tranzacțiile acceptate după 17, a fost stabilită marja corespunzătoare pentru costul finanțării, fără deosebire de riscul de țară, conform următoarelor criterii:
· 1,125% pentru tranzacții sub 3 milioane de euro
· 1% pentru tranzacții de peste 3 milioane de euro.
Exportatorului i se permite să plătească debitorului o parte din marja solicitată de banca de actualizare care depășește cea recunoscută de SIMEST, menținând în același timp CIRR ca rată minimă eligibilă.
De altfel, contribuția SIMEST de acum încolo va acoperi doar eventualele creșteri ale ratelor interbancare care pot apărea de la încheierea contractului până la momentul reducerii.
Prin urmare, nu sunt luate în considerare diferitele niveluri de risc ale tranzacțiilor și costul acestora. Este evident că costul dezinvestirii creditelor la export cu operațiuni de confiscare a crescut semnificativ de la acea dată. Prin urmare, recomandăm exportatorilor să solicite în avans forfaiterilor și băncilor o estimare a costurilor care rămân de suportat de către vânzător pentru a finaliza o operațiune de forfaiting.
