Impactul Coronavirusului asupra economiei reale poate fi observat în primele cifre asupra inflației și ocupării forței de muncă din februarie și în previziunile pentru martie. Oprirea activităților de producție și izolarea forțată a milioane de oameni își fac primele efecte resimțite în Europa și SUA, chiar dacă tsunami-ul se va simți mai ales în trimestrul II 2020, semnele sunt deja acolo.
În Statele Unite, estimările inițiale indică acest lucru coronavirusul ar putea costa pierderea a 47 de milioane de locuri de muncă, un număr foarte mare deși proporțional cu o populație de peste 300 de milioane de locuitori. Nu numai atât: în urma acestei prognoze și a efectelor colapsului pieței de valori, încrederea consumatorilor măsurată de Conference Board în martie este de așteptat să scadă semnificativ la 110 de la 130,7 în februarie.
Dar lucrurile nu stau mai bine în Europa. Așteptând să înțelegem ce se va întâmpla cu noi, cât este pe drum o altă manevră care va aduce cheltuielile statului la 50 de miliarde pentru a sprijini situația de urgență și în timp ce se presupune o redeschidere treptată a activităților de producție nu înainte de 18 aprilie, vecinii noștri europeni se confruntă și cu criza. În Germania lPotrivit sondajului PMI, șomajul este de așteptat să crească cu 40 de mii de unități în martie, rezultând o creștere a ratei cu o zecime la 5,1%.
Scăderea ocupării forței de muncă este cea mai rapidă din mai 2009 și a afectat atât industria de producție, cât și serviciile. Pentru a proteja piața muncii guvernul german și-a extins programul Kurzarbeit, care permite companiilor, dacă se confruntă cu o scădere a cererii, să reducă timpul de lucru fără a fi nevoite să concedieze lucrători. Programul a prevenit efectiv o creștere bruscă a șomajului în timpul recesiunii din 2008-09. De asemenea, Germania se confruntă încetinirea inflației: în martie, estimarea rapidă indică o scădere la 1,4% a/a, după ce vârful a atins cu 1,7% în februarie.
În Italia conform Istat, aceste date ar putea chiar să devină negative încă din martie, la -0,3% a/a. Cea mai mare contribuție la scăderea prețurilor este de așteptat să vină din partea transporturilor, în timp ce se preconizează creșteri în sectorul alimentar. Măsurile luate pentru combaterea COVID-19 ar putea nu numai să împingă inflația în scădere în lunile următoare, ci și să provoace probleme în ceea ce privește semnificația colectării datelor statistice. În orice caz, tendința descendentă a prețurilor este de așteptat să se accentueze în aprilie, în urma reducerii tarifelor.
Pesimismul este larg răspândit în întreaga zonă euro. În Franța efectele măsurilor luate pentru a limita COVID-19 ar putea determina o reducere a consumului între 6 și 7% în trimestru. Indicele de încredere economică ESI dezvoltat de Comisia Europeană a înregistrat o scădere robustă în martie la 94,5 (-8,9 puncte față de valoarea anterioară). Scăderea este determinată de prăbușirea încrederii în servicii la -2,2 (-13,3 puncte față de valoarea din februarie), urmată de scăderea indicelui vânzărilor cu amănuntul, care a scăzut la -8,3 de la -0,2 anul precedent, și de sectorul prelucrător, care a scăzut la -10,8 de la -6,2 (-4,6 puncte).
Scăderea a fost mai puțin severă în sectorul construcțiilor (la 2,7 de la 5,4 anterior). Defalcarea pe țări indică faptul că, printre marile economii din zona euro, ESI a scăzut semnificativ în Italia (-17,6 puncte față de valoarea anterioară) și Germania (-9,8 puncte față de valoarea anterioară), în timp ce Franța (-4,9 puncte față de valoarea anterioară), Spania (-3,4 puncte față de valoarea anterioară) au înregistrat o scădere mai puțin accentuată anterior) și Țările de Jos (-4 puncte față de valoarea anterioară). Datele finale de încredere a consumatorilor pentru luna martie confirmă valoarea estimată rapidă de -11,6, cu Italia care, tot în acest caz, înregistrează cel mai grav declin.
