Care sunt impacturile urgenței sanitare pe piața de utilități pe termen scurt și mediu? Investițiile continuă? Au fost afectate activitățile operaționale? Ce intervenții guvernamentale sunt considerate prioritare de către operatori?
Pentru a da un răspuns, deși unul preliminar, la aceste întrebări, am înaintat un scurt chestionar către aproximativ 60 de parteneri Agici - multe companii lider de piață - obținând indicii de interes. Cei 30 de respondenți au o cifră de afaceri totală de aproximativ 35 de miliarde de euro și o forță de muncă de aproximativ 100.000 de angajați.
În ceea ce privește contextul pieței, datele finale pentru T1 2020 indică scăderi progresive ale consumului de energie electrică (până la -24% în primele săptămâni după blocarea națională) și gaze (-29% pentru industrial și -26% pentru termoelectric, cu constantă rezidențială). Dinamica prețurilor prezintă, de asemenea, probleme serioase, cu o scădere a PUN-ului mediu la 32 €/MWh în martie, până la 20 €/MWh în cursul săptămânii de la mijlocul lunii aprilie.
În ceea ce privește deșeurile, există probleme critice privind încetinirea cererii de materii prime secundare și acumularea ulterioară de stocuri, dificultăți în exportul deșeurilor și dificultăți operaționale care decurg din gestionarea specială a deșeurilor potențial infectate. In ceea ce priveste apa, sunt prevazute posibile cresteri ale consumului casnic, pe fondul unor scaderi semnificative ale consumului industrial. Având în vedere disponibilitatea datelor, pentru ambele activități în prezent nu este posibilă cuantificarea entității fenomenelor.
Pornind de la aceste date obiective, am întrebat firmele din eșantion care sunt impact asupra producției în deșeuri, apă, electricitate și gaz în T1 2020, un an (martie 2021) și 24 de luni (martie 2022). Valorile rezumate în Figura 3 sunt în mare măsură orientative, dar reprezentative pentru așteptările operatorilor.
Scăderile energiei electrice și gazelor din T1 2020 privesc atât consumul, cât și prețurile și depind în mare măsură de reducerea considerabilă a activității industriale. În ceea ce privește generarea de energie electrică, reducerea consumului a afectat în principal termoelectricul din surse fosile. În ceea ce privește deșeurile și apă, reducerea este minoră, deoarece acestea sunt mai puțin afectate de închiderea fabricilor industriale. În ceea ce privește deșeurile, se poate observa că sectorul este afectat negativ de reducerea producției de deșeuri industriale și de dificultatea de a găsi piețe de desfacere pentru materiile prime secundare din cauza închiderii multor fabrici și de blocarea exporturilor. În ceea ce privește apa, se așteaptă ca creșterile moderate ale consumului casnic să nu fie suficiente pentru a compensa reducerea considerabilă a utilizărilor industriale.
Respectând în continuare Figura 3, prognozele pe 12 luni arată semne pozitive pentru apă și o reducere mai puțin importantă pentru electricitate, gaze și alte sectoare. Deșeurile sunt singurele care nu beneficiază de îmbunătățiri, ci mai degrabă și-au înrăutățit poziția, probabil din cauza incertitudinilor privind redresarea piețelor secundare pe parcursul anului. În 24 de luni, respondenții se așteaptă ca încetinirea să se încheie, cu revenirea la creștere pentru deșeuri și energie electrică și o situație staționară pentru gaze și alte activități.
Există așteptări eterogene din partea companiilor evoluțiile tranziției energetice, sursele regenerabile și eficiența energetică (Figura 4).
O pondere majoritară consideră că tendințele vor continua, deși cu câteva luni de întârziere, deoarece se află pe calea unei sustenabilitate economică capabilă de a fi indiferent de sprijinul public. Pe de altă parte, aproximativ o treime consideră că evoluțiile vor încetini, determinate de concentrarea resurselor pe activitățile de bază și de o posibilă scădere a investițiilor publice. În cele din urmă, una din cinci companii pariază pe o accelerare a acestor tendințe ca posibilă forță motrice pentru redresare. În viitorul imediat, în timp ce proiectele în construcție continuă, chiar dacă încetinite de închiderea șantierelor și dificultățile din lanțul de aprovizionare, sunt așteptate incertitudini pentru investițiile nesusținute de stimulente, sub presiunea reducerii prețurilor la energie.
cali factori Vor determina ei ritmul de recuperare? Opțiunile de sprijin public vor avea o mare importanță. O treime dintre respondenți au indicat un risc de criză de lichiditate și dificultăți în accesarea creditelor. De asemenea, relevante sunt problemele critice pentru blocurile la tranzitul internațional de mărfuri și tendințele protecționiste.
În cele din urmă, printre altele, evidențiem două răspunsuri care au pe tema stabilității sociale și a încrederii publicului în instituții.
cali risposte imediat Au fost implementate de companii? Majoritatea respondenților au indicat măsuri de siguranță pentru angajați, ajustări operaționale pentru lucrul la distanță și reorganizarea proceselor în domeniu. Urmează necesitatea remodulării investițiilor și a personalului și considerente legate de reducerea lichidității. În acest context, sunt declanșate inițiative imediate pentru consolidarea IT și activarea de noi servicii digitale. În două cazuri a fost activată producția de dispozitive sanitare.
Despre investiții, în timp ce majoritatea companiilor indică o încetinire mai mică de 20% sau între 20 și 40% a investițiilor lor, trei companii au raportat că nu va exista nicio reducere, iar patru au indicat o reducere mai mare de 80%. Motivul fundamental este dificultatea operațională și logistică pentru protocoalele de siguranță și aderarea la prescripțiile guvernamentale. Cu șantierele închise și activitățile limitate la esențial, se preconizează o întârziere în execuția unei mari părți a investițiilor în derulare. Mai îngrijorătoare este posibila reducere a noilor investiții din cauza numeroaselor incertitudini, în special în ceea ce privește dinamica cererii și ofertei.
În cele din urmă, am investigat prioritățile intervenției guvernamentale pentru a aborda situația de urgență și, mai ales, pentru a facilita recuperarea. Răspunsurile sunt ilustrate în Figura 5.
Partenerii au oferit sugestii foarte articulate cu privire la inițiativele pe care speră că vor fi implementate de sectorul public, semn al importanței mari pe care activitatea guvernului european, național și regional o are în acest moment. Fără a intra în detalii aici, principalele puncte care au apărut sunt indicate mai jos:
a. Rolul instituțiilor naționale și europene este considerat fundamental în sprijinirea întreprinderilor și a consumatorilor, în special în ceea ce privește sprijinirea cererii, lichidității, accesul la credit și sprijinirea angajării prin plase de protecție socială;
b. Se solicită relansarea politicilor deja acceptate referitoare la tranziția energetică, economia circulară și eficiența energetică. Aceste evoluții, cu sprijin public adecvat, cum ar fi menținerea sau creșterea resurselor noului acord ecologic, pot fi o forță motrice pentru redresare;
c. Aceste inițiative pot fi implementate eficient dacă devin parte dintr-un cadru strategic bine definit, care prevede o orientare către resurse, chiar și cu o creștere a cheltuielilor publice și prioritate pentru intervențiile infrastructurale;
d. Intervențiile de birocratizare sunt și ele fundamentale. Tema cu siguranță nu este nouă, dar în această situație de criză este vitală accelerarea proceselor investiționale prodromale către o revigorare generală a economiei;
e. Sectoarele în cauză au dezvoltat deja o serie de inițiative în domeniul energiei, infrastructurii de apă și deșeurilor care ar putea fi activate rapid dacă ar exista condițiile potrivite, inclusiv autorizații.
