După vârfurile atinse anul trecut, multe materii prime se înregistrează acum scăderea prețurilor, configurand un scenariu aproape „contra-șoc” față de ultimii doi ani. El o scrie Căutări de ref în ultima publicație, și explică că aceste reduceri au fost favorizate în primul rând de îmbunătățirea condițiilor pieței europene a energiei, dar și de relativa slăbiciune a industriei la nivel mondial, mai ales de redresarea activității industriale în țările asiatice, după redeschideri în economia chineză, mai puțin intense decât se aștepta.
Aceasta este o schimbare foarte rapidă, care modifică termenii de schimb între țări, în avantajul importatorilor de materii prime, și în rândul sectoarelor productive, cu o reducere a costurilor de producție în sectoarele prelucrătoare cu un conținut mai mare de materii prime.
La redistribuirea veniturilor de la țările producătoare la țările importatoare de mărfuri are și efecte de schimbare a cererii, cu consecințe pozitive asupra creșterii acesteia din urmă. În plus, încetinirea prețurilor materiilor prime ar putea favoriza relaxarea tensiunilor asupra prețurilor și, prin urmare, permite băncilor centrale să întrerupă seria de creșteri implementate în ultimele luni pentru atenuarea presiunilor inflaționiste. În general, potrivit cercetătorilor Ref, efectele pozitive, care inițial ar trebui să privească în principal partea ofertei, s-ar putea extinde treptat și la partea cererii.
Dar va fi o tendință incert: riscurile asociate cu evoluția scenariului rămân de fapt Ucraina, și posibilitatea unor noi valuri de pandemie. În plus, de câțiva ani calea care tocmai începuse a tranziția energetică va duce la instabilitate atât în oferta, cât și în cererea de energie, având în vedere schimbarea mixului de surse și inovațiile tehnologice asociate. Acest lucru ar putea duce la momente de dezechilibru și instabilitate a prețurilor pe piețele energetice, cu repercusiuni și asupra mărfurilor non-energetice.
Cererea de mărfuri este încă slabă
La redresarea economiei chineze, în urma renunțării la strategia „zero-Covid”, a fost mai puțin dinamic decât se aștepta. Dar, așa cum sa întâmplat în economiile occidentale, redeschiderile din China reactivează mai ales sectoarele de servicii. În special, Beijingul a înregistrat o redresare a exporturilor, dar nu a importurilor. Mai mult, cererea de bunuri din economiile avansate încetinește ca urmare a slăbirii importurilor din SUA. Semnele generalizate ale unei reduceri a ofertei de credit – în special în Statele Unite, dar și în alte economii – indică o fază relativ moderată pentru diverse sectoare care folosesc materii prime, în special construcții, și producătorii de bunuri de larg consum.
Prețurile mărfurilor scad
În conformitate cu dinamica de la sfârșitul anului 2022, prețurile mărfurilor își continuă faza de reducere față de nivelurile anormale înregistrate în prima parte a anului 2022. În primul rând, imaginea s-a îmbunătățit din partea materii prime energetice. Pe piața petrolului, cantitățile extrase au aproximat nivelurile pre-Covid în primele luni ale anului 2023, stabilizând stocurile de petrolio după o perioadă lungă de contracție. Cel mai semnificativ aspect al tendințelor pieței de energie este contracția prețurilor la energie gaz pe pietele europene. Europa, care plătise scump consecințele economice ale războiului din Ucraina, înregistrează acum o reducere rapidă a costurilor mărfurilor energetice.
I metal, după un rally inițial declanșat de redeschiderile din China, a început din nou să scadă, confirmând astfel relativă slăbiciune a cererii finale din industrie.
Pe partea de materii prime agricole, cotațiile sunt la niveluri scăzute de ceva timp. Mai presus de toate, prețurile lemnului au scăzut, ceea ce cântărește costurile sectorului construcțiilor și care atinsese cote foarte ridicate în perioada pandemiei. Textilele, lâna și bumbacul sunt de asemenea în jos.
În fine, un punct important în această fază este cel al mărfuri alimentare, tot în lumina dinamicii încă ridicate a inflației alimentare, în special în țările europene. Mărfurile alimentare sunt condiționate de evoluția prețurilor mărfurilor energetice, în primul rând gazele. Scăderea prețurilor la energie favorizează o scădere progresivă a prețurilor, în special în sectorul cerealelor, care atinsese maxime după invadarea Ucrainei. Deși încă la niveluri ridicate, prețurile la porumb și grâu încep și ele să scadă, în timp ce prețurile orezului au înregistrat o fază de creștere în ultimele săptămâni. Aceeași tendință se regăsește și în cazul boabelor de soia. Pe de altă parte, prețurile cărnii și băuturilor sunt încă la niveluri relativ ridicate.
În cele din urmă, o discuție separată se aplică pentru i metale pretioase. Prețurile aurului au beneficiat, de fapt, în ultimele luni de incertitudinea economică și ratele ridicate ale inflației. Printre cei mai importanți cumpărători din ultima fază s-au numărat și băncile centrale ale țărilor emergente, care au redus în schimb acumularea de rezerve în dolari, tot cu scopul de a limita deprecierea monedelor respective.
Un aspect de reținut este și intensitatea mai mare a reducerii prețurilor mărfurilor pentru zona euro. În cazul zonei euro, aceasta înseamnă că ciclul prețurilor mărfurilor a fost și mai mult amplificat de evoluția cursului de schimb, cu o creștere mai mare anul trecut și o contracție mai pronunțată în acest an, de la dolar a început să piardă poziții.
Europa a depășit criza gazelor
Piața energetică europeană a trecut iarna cu brio față de ceea ce era de așteptat în perioada de toamnă. Depășirea crizei energetice a depins de o serie de factori: înlocuirea importurilor de gaze din Rusia cu gaze din alte țări (în special GNL din SUA) și reducerea consumului de gaze de către gospodării și întreprinderi grație și miturilor relativ.
Rezultatul este că țările UE au depășit perioada de iarnă cu niveluri ridicate de stocurile de gaze.
Revenirea inflației la producție a început
Reducerea tensiunilor în fazele din amonte ale proceselor de producție a început să-și manifeste efectele asupra preturi de producator industrial și pe așteptările companiilor producătoare. Incetinirea este mai evidenta in sectoarele cu continut mai mare de materii prime, mai ales producatorii de intermediari, si mai graduala in fazele din aval, cele mai apropiate de consumatorul final. Cel mai important sector este cel al industriei alimentare, care are în continuare rate ale inflației foarte mari. Procesul de productie in industria alimentara urmareste in mai multe cazuri si sezonalitatea produselor agricole supuse prelucrarii; aceasta înseamnă că prețurile mai mici, de exemplu la energie sau ambalaje, influențează costurile proceselor care se vor desfășura pe parcursul anului și abia ulterior vor duce la modificarea listei de prețuri. Din acest motiv, efectele încetinirii prețurilor materiilor prime vor ajunge la consumatorul final cu o nouă întârziere.
Alte sectoare producătoare de bunuri de larg consum, în schimb, au înregistrat accelerări mai puțin marcate ale prețurilor decât sectorul alimentar și, pe de altă parte, nu par să fi început nici măcar faza de încetinire, cum ar fi, de exemplu, pt. produse din industria de confectii sau din farmaceutic. O decelerare a prețurilor a caracterizat deja produsele din industria mobilei.
Deflația costurilor și inflația profitului
Una dintre temele care au caracterizat dezbaterea din ultimele luni este posibilitatea ca scăderea prețurilor materiilor prime să nu corespundă unei tendințe similare a inflației prețurilor de consum. În special, în următoarele luni este posibilă o creștere a contribuției la inflație care derivă din creșterea venitului intern, a forței de muncă și a profitului, care ar putea înlocui creșterile inputurilor de import, rezultând o persistență a inflației la valori relativ ridicate. Până acum, accentul s-a pus în principal pe dinamica salariilor. În orice caz, creșterea costului forței de muncă a rămas pentru moment într-un ritm moderat în general în majoritatea economiilor din zona euro, în măsura în care salariile s-au redus foarte mult în termeni reali.
Datele evidențiază modul în care fenomenul deinflația profitului a fost orice altceva decât uniformă, atât între sectoare, cât și între țări.
Din perspectiva țării, există o nealiniere clară a dinamicii profitului unitar în Germania. În 2022 au crescut foarte mult și în Spania, unde, totuși, se contractaseră în 2019 și 2020.
În ceea ce privește sectoarele, în general, marjele în creștere au caracterizat mai ales sectoarele deindustria minieră și L "agricultură, reflectând creșterea prețurilor internaționale; profiturile din sectorul energetic au crescut semnificativ (în Franța, Spania și Italia, dar nu și în Germania), unde mecanismele de stabilire a prețului de piață pe baza costurilor producătorului marginal contează evident, în fața diverșilor producători cu costuri hotărât inferior. Dacă, pe de altă parte, concentrăm atenția doar pe sector de fabricație, caracterizată printr-o pondere mai mare a materiilor prime în costurile de producție, și mai expuse presiunii concurenței internaționale, creșteri semnificative ale marjelor se observă în cazul Germaniei și Spaniei, dar nu și în Italia și Franța.
Comparația între țări poate fi extinsă și la diferențele în ceea ce privește dinamica costului unitar al forței de muncă. Tot în acest caz apar diferențe între țări, Italia fiind din nou în tricoul negru. Datele arată că țara noastră se caracterizează printr-o accelerare mai lentă a veniturilor unitare ca răspuns la o inflație mai mare din import, în comparație cu principalii noștri parteneri europeni. Pe de altă parte, Italia este și țara care a înregistrat cel mai mare impact al condițiilor de schimb asupra prețurilor, fiind mai dependentă de costurile mărfurilor importate, în special ca urmare a dependenței noastre mai mari de gaze. Pierderea mai mare a termenilor de schimb al economiei italiene ar fi implicat, prin urmare, un cost pentru întreprinderi și gospodării, care se reflectă în dinamica mai scăzută a profituri unitare și del Clup au observat anul trecut.
