Pentru a sta la Palazzo Chigi, Giuseppe Conte cere Lega și Movimento 5 Stelle să semneze un armistițiu lăsând deoparte campania electorală permanentă, tot pentru că următoarele luni vor fi foarte grele. Există de condus negocierile privind conturile cu Uniunea Europeană iar pe acest front şeful Guvernului el cere mână liberă, pentru că nu intenționează să intre în istorie ca primul premier care a semnat unul Procedura comunitară de încălcare a dreptului comunitar împotriva țării noastre. Acesta este, pe scurt, sensul discursului pe care Conte îl va ține luni după-amiază cu piețele închise, adresându-se tuturor italienilor. Dacă răspunsurile pozitive nu vin de la Luigi Di Maio și Matteo Salvini, celavocat al italienilor va reveni la avocat și atât.
Premierul a fost convins să ia drumul ultimatumului după mizeria incredibilă din scrisoarea de răspuns către UE, care a ajuns în presă înainte de Bruxelles, în ciuda obișnuitei mâini misterioase.
Conte știe bine că meciul cu Europa este decisiv pentru stabilitatea țării. Și mai știe – de la Bruxelles au lăsat să se știe informal – că scrisoarea de justificare trimis vineri de ministrul Trezoreriei, Giovanni Tria, a fost considerat insuficient. Angajamente prea vagi, estimări aproximative.
Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană își va încheia miercuri raportul privind Italia dând undă verde procedurii de infringement pentru nerespectarea regulilor privind datoria. Cu toate acestea, ultimul cuvânt asupra deciziei - care ar impune măsuri restrictive Italiei pentru cel puțin cinci ani - le va reveni miniștrilor de finanțe din UE, care se vor reuni pentru a Ecofin la 9 iulie.
Între timp, Conte speră să fi repornit motorul guvernului, acum mort. Însă încercarea premierului nu pare să aibă multe șanse de succes: este prea improbabil ca această majoritate să fie convinsă să voteze o manevră de corectare a finanțelor publice. Ar însemna excluderea posibilității de includere în bugetul de toamnă deficitul de impozit unic, asupra căruia Salvini a revenit să apese decisiv după triumful din europeni.
Criza este deja în devenire și sentimentul este că cei doi aliați nu așteaptă decât un pretext pentru a o oficializa.
