De la începutul redresării în 2013, consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice în zona euro. Susținut de îmbunătățirea pieței muncii și de creșterea veniturilor, consumul individual real a recuperat ceea ce a pierdut în timpul crizei: se estimează că în medie în zonă în 2017, cheltuielile pe cap de locuitor s-ar fi putut apropia de 20.500 de euro, peste 1.000 de euro. mai mult decât minimul de patru ani înainte. Situația economică mai favorabilă este însoțită de o creștere puternică a averii nete (aproape de 50 de trilioane, +5% a/a în trimestrul III 2017), datorită creșterii atât a componentei nefinanciare (+5,4%), cât și cel financiar (+3,9%) în timp ce pasivele progresează într-un ritm mai moderat (+3,1%).
Climatul economic îmbunătățit a întărit dinamica creditelor acordate gospodăriilor, în special sub formă de credit de consum: în zona euro, creșterea cu 7% a stocului acordat de bănci în 2017 poziționează creșterea la niveluri de dinainte de criză. Piața din Spania (+15,5%) și Italia (+8,8%) a fost deosebit de animată datorită, mai ales, cererii de achiziție de mașini noi. În unele țări, posibilele efecte adverse ale creșterii excesive a creditului de consum au început să atragă atenția autorităților: în Statele Unite, împrumuturile acordate clienților subprime de către companiile financiare legate de companiile auto înregistrează o creștere a insolvenței; în Marea Britanie, rezultatele unui test de stres al bilanțului bancar evidențiază pierderile potențial mari (30 de miliarde de lire sterline) în cazul realizării unui scenariu de risc; bulele sunt de temut în China din cauza utilizării necorespunzătoare a creditului de consum, care este adesea deturnat către proprietate și pe piața de valori.
În Italia, creditul cu amănuntul își joacă rolul în sprijinirea redresării cheltuielilor gospodăriilor pentru achiziții de bunuri de folosință îndelungată amânată în ultimii ani. Cu o creștere anuală de peste 8%, creditul de consum contribuie la jumătate din modificarea creditelor acordate gospodăriilor (2,8%). Nivelul de risc este în uşoară scădere, iar indicaţiile pentru actuala perioadă de doi ani preconizează o sumă în continuare în creştere, deşi într-un ritm mai lent decât cel actual, graţie unei cereri care va continua să fie susţinută şi politicilor favorabile de aprovizionare.
ZONA EURO: CONDIȚIILE FAMILIILOR SE ÎMBUNĂTĂȚĂ
În 2017, datele privind PIB-ul confirmă consumul privat ca principal motor al creșterii în zona euro, la egalitate cu cei patru ani anteriori. Cu o creștere estimată de aproximativ +1,8% față de anul trecut, puțin mai moderată în perioada de doi ani 2018-2019 (+1,7% și +1,5%), consumul privat (care reprezintă 55% din PIB) beneficiază de îmbunătățiri atât în piaţa muncii şi venitul disponibil al gospodăriilor. În decembrie, rata șomajului a scăzut în medie la 8,7% (9,7% cu un an mai devreme), iar creșterea veniturilor gospodăriilor a fost susținută de creșterea veniturilor din muncă (+3,8% pe /aa săpt.) și de la cele provenite din alte surse către în mare măsură atribuibilă creşterii profiturilor corporative.1 O certificare ulterioară a îmbunătăţirii situaţiei gospodăriilor provine din climatul de încredere a consumatorilor poziţionat la niveluri niciodată atinse în ultimii zece ani.
Observarea consumului individual efectiv, indicatorul utilizat pentru măsurarea bunăstării materiale a familiilor2, arată cum în zona euro, după minimul atins în 2013 (19.400 euro), cheltuielile anuale pe cap de locuitor și-au revenit mai rapid și mai decisiv decât ce s-a pierdut din 2008 (-500 euro). În 2016, suma medie a atins 20.200 EUR, iar indicațiile preliminare pentru 2017 sugerează că suma ar fi trebuit să crească în continuare cu peste 200 EUR. Doar în patru economii nivelul cheltuielilor este în continuare semnificativ mai scăzut decât nivelul de dinainte de criză: Irlanda (-900 de euro), Grecia (-4.300 de euro), Italia (-1.300 de euro) și Cipru (-2.300 de euro). Mobilierul și întreținerea locuințelor (+1,8%), activitățile recreative (+2,1%), hoteluri și restaurante (+2,6%), transportul (+3,3%) și comunicațiile (+3,5%) sunt elementele de cheltuieli care au înregistrat cele mai consistente creşteri de la revenirea consumului.
Îmbunătățirea situației economice a fost însoțită și de o creștere a averii gospodăriilor: în septembrie anul trecut, în zona euro, averea netă s-a apropiat de 50 de trilioane, în creștere cu 5% față de perioada corespunzătoare a anului precedent datorită creșterea atât a componentei nefinanciare (la 34 de miliarde de euro, +5,4%), cât și a celei financiare (la 24 de trilioane, +3,9%); cu toate acestea, creșterea pasivelor sa oprit la +3,1%. Pentru aproape toate agregatele, aceasta este cea mai puternică creștere din ultimii zece ani.
VENITURI, CONSUM ȘI CREȘTERE A CREDITURILOR
Disponibilitatea mai mare a gospodăriilor, reducerea în consecință a riscului de credit și relaxarea criteriilor de creditare împreună cu dobânzi foarte scăzute au făcut ca în ultimele luni să se întărească treptat dinamica creditelor acordate gospodăriilor (+2,8% în dec.) continuând redresarea care a început la sfârșitul anului 2014. Dacă împrumuturile pentru achiziționarea de locuințe s-au închis anul trecut cu o creștere de puțin peste 3%, cel mai semnificativ rezultat se poate observa în creditul la consum, care a crescut în zona euro cu o rată de 7% , o dinamică asemănătoare cu cea premergătoare crizei.
Tendința este atribuită în special noilor împrumuturi pe termen mediu și lung, care depășesc cu mult volumul celor cu scadență cu aceeași durată. Întărirea creditului de consum afectează principalele economii ale zonei euro, deși cu rate de creștere destul de inegale variind, la sfârșitul anului 2017, între 5,6% în Germania și 15,5% în Spania cu Franța și Italia la mijloc cu o creștere de 7% și, respectiv, 8,8%. Grecia și Țările de Jos continuă să se contracte (mai mult de -3%). Pentru Spania și Italia, un rol important îl joacă tendința recentă a achizițiilor de mașini noi care în ambele țări s-a apropiat de 8% în 2017 după ce a înregistrat creșteri de două cifre.
În ansamblu, redresarea modestă a creditelor acordate gospodăriilor din zona euro și îmbunătățirea veniturilor acestora contribuie la reducerea nivelului de îndatorare: față de vârful de 98% la sfârșitul anului 2010, raportul cu venitul disponibil s-a stabilizat în jurul valorii de 93% timp de aproximativ doi ani. În ciuda reducerilor recente, Spania (100), Portugalia (103), Irlanda (140) și în special Țările de Jos (200) prezintă niveluri mult peste media pentru zonă.
Indicatorul rămâne printre cele supuse supravegherii de către autorităţi în cadrul procedurii de dezechilibre macroeconomice din cauza efectelor negative ce ar putea avea asupra creşterii consumului în eventualitatea unei eventuale tendinţe slabe a veniturilor sau a unei creşteri a serviciului datoriei , factori care ar putea face familiile care aparțin celor mai mici categorii de venituri deosebit de vulnerabile. Gradul mai mare de pârghie financiară și resursele economice mai reduse ale categoriei, împreună cu o înclinație mai mare spre consum, ar avea un efect nefavorabil asupra evoluției cheltuielilor și, în consecință, asupra activității economice în general.
CREDIT DE CONSUM: O EXPANSIUNE GLÂNĂ
În zona euro, redresarea creditului de consum este monitorizată cu atenție, dar în general nu provoacă o alarmă specială; totuși, o experiență diferită a fost înregistrată în unele țări în care nivelul de îndatorare a gospodăriilor trezește îngrijorări care au fost depășite doar recent (Statele Unite ale Americii și Regatul Unit) sau în care gestionarea necorespunzătoare a creditului personal ar putea avea repercusiuni riscante (China). În Statele Unite, creditul de consum a atins 3.840 de miliarde de dolari (+5,8% a/a) în decembrie anul trecut, înregistrând al optulea an consecutiv de creștere: toate tipurile de credite sunt în expansiune, cele pentru studenți în frunte (la 1,36 trin. dolari, +6,1%) , urmat de 1,2 miliarde de dolari pentru achiziționarea de mașini (+6,9%) și în final cu 0,8 miliarde de dolari de carduri de credit (+8,2%).
Ceea ce atrage atenția, însă, este tendința de creștere a insolvenței asupra diferitelor tipuri de finanțare. Dacă, în general, fenomenul nu atinge cote alarmante având în vedere că nerambursările reprezintă 2% din creditul de consum, trebuie totuși remarcat că pentru creditele pentru studenți ponderea crește la 11,2% (T3 2017) și la 4% pentru cele legate de achiziționarea de mașini care sunt afectate în principal de plățile către clienții subprime de către companiile financiare asociate cu producătorii de mașini.
În Regatul Unit, alarma privind creditul de consum a fost evidențiată de un test de stres realizat de Banca Centrală: în cazul unei situații economice adverse, creditul negarantat (cum ar fi creditul de consum) ar fi responsabil pentru 40% din insolvențe, deși afectează doar 7% din totalul expunerilor sistemului de credit. Un scenariu nefavorabil ar putea duce la pierderi de 30 de miliarde de lire sterline, 20% din valoarea creditului de consum. Mediul macroeconomic pozitiv actual însoțit de îmbunătățirea calității creditului pare să fi determinat instituțiile financiare să extindă excesiv creditarea cu amănuntul subestimând orice risc.
În China, banca centrală subliniază de mult modul în care dezvoltarea intensă a creditului populației aduce datoria populației la nivelul economiilor occidentale. În 2017, creditul de consum a depășit 31 de trilioane de yuani (+26% a/a, aproximativ 5 miliarde de dolari), iar noile plăți de credit de consum s-au ridicat la 6,5 trilioane de Y, cu 370 de miliarde în XNUMX mai mult decât în anul precedent. Autoritățile locale se tem că împrumuturile acordate pentru achiziționarea de bunuri de larg consum ar putea fi de fapt investite în achiziții imobiliare sau de capitaluri proprii, activități care ar putea ajunge să declanșeze bule periculoase.
În Italia, creditul de consum își joacă rolul în sprijinirea redresării consumului populației. Dinamica de creștere a creditelor pentru consum a continuat să se întărească pe parcursul anului 2017, ajungând în decembrie puțin sub 9% (7,4% în 2016), revenind la nivelurile de dinainte de criză. În general, creditul de consum contribuie la jumătate din creșterea creditelor acordate gospodăriilor. Se așteaptă o creștere suplimentară a stocului în actuala perioadă de doi ani, dar într-un ritm mai lent decât cel actual: intenția gospodăriilor de a proceda la achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată amânată în ultimii ani și o extindere a ofertei datorită la o mai mare soliditate financiară observată, acestea ar trebui să contribuie la creșterea segmentului.
Mai mult, tocmai creditele care vizează achiziționarea de bunuri de consum de folosință îndelungată se caracterizează printr-un risc de credit mai mic decât alte forme de îndatorare: conform estimărilor Crif, în ultimii cinci ani, rata medie de deteriorare a creditelor vizate a fost de 1,5% față de 3,5%. % pentru împrumuturi personale. În general, s-a înregistrat o îmbunătățire a indicatorilor de risc: față de vârful de 6,2 miliarde de credite de consum neperformante înregistrat la sfârșitul anului 2015, cel mai recent sondaj (sept. 2017) îi situează la 5,4 miliarde, egal cu 5,8% de peste 93 de miliarde în credite de consum acordate de sistemul bancar, față de un procent de 6,4 înregistrat la creditele pentru achiziționarea de locuințe.
