Acțiune

Consob, Savona propune BTP-uri perpetue: „Ca la război”

Președintele Comisiei propune emiterea de valori mobiliare fără scadență care să garanteze un cupon fix perpetuu pentru a sprijini reluarea economiei - Savona sugerează și favorizarea acționarilor populari „pentru a evita revenirea statului”

Consob, Savona propune BTP-uri perpetue: „Ca la război”

Obligațiuni perpetue, ca în timp de război, pentru a scoate Italia din criză. Aceasta este propunerea lansată marți de președintele Consob, Paolo Savona, cu ocazia întâlnirii anuale dintre Comisie și piața financiară, deschisă dimineața de cătrediscurs al Președintelui Republicii, Sergio Mattarella.

„Soliditatea economiilor italiene – a spus Savona – este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru ca resursele să curgă către capitalul productiv”, din acest motiv ar fi de dorit problema „obligațiunilor publice nerambursabile, instrument tipic al fazelor de război, în cu care evenimentul de sănătate a fost adesea comparat.

Aceste titluri, a explicat numărul unu al Consob, „ar putea recunoaște o rată a dobânzii, scutită de taxe, egală cu rata maximă a inflației de 2% pe care BCE s-a angajat să nu o depășească pe termen mediu”. Abonamentul de către economiști „ar fi evident voluntar și oferta cantitativ deschisă”.

ITALIA: NU O PROBLEMĂ, CI O RESURSĂ PENTRU EUROPA

În ceea ce privește poziția Italiei în contextul UE, potrivit lui Savona „țara noastră nu reprezintă o problemă financiară pentru restul Europei și a lumii, ci o resursă de economisire pe care țările străine o apelează sub diferite forme pentru creșterea sa. Italiei nu îi lipsesc baze reale solide, dar luarea în considerare a acestora este limitată”.

Pe marginea răspândirii, „fluctuația recentă și largă ca o consecință mai întâi a incertitudinilor apărute în urma crizei pandemice și apoi a intervenției monetare viguroase, confirmă variabilitatea încrederii”, pe care Statul are sarcina de a o menține sub Control. Acest lucru va fi posibil „dacă autoritățile europene și instituțiile supranaționale contracarează aprecierile distorsionate ale pieței – a spus numărul unu al Consob – așa cum fac deja pentru stabilitatea datoriilor suverane, subliniind relevanța unor indicatori mai largi și mai validi”.

FAVORIZAȚI ACȚIONAREA POPULARĂ PENTRU A EVITA RETORNIREA STATULUI

Savona mai sugerează facilitarea formării capitalului de risc pentru înlocuirea datoriei: „Soluția de a face capitalul de risc să beneficieze de garanția statului, în limite și condiții prestabilite, dar implementată rapid și în forme clare și simple – subliniază – ar evita o returnare neconsiderată a statul către întreprinderi și ar permite micilor economisiți să se bucure de garanții capabile să elimine riscul alegerilor lor pentru o perioadă prestabilită”.

Economisii, a mai explicat Savona, „ar beneficia și de avantajele unei redresări a producției de către companiile cărora le încredințează economiile în cazul în care investițiile vor avea succes. Statul ar cheltui cu siguranță mai puțin decât o face oferind subvenții nerambursabile, inclusiv cele destinate companiilor care nu au șanse de supraviețuire; ar responsabiliza, de asemenea, antreprenorii să facă o bună utilizare a economiilor obținute, limitând hazardul moral. Această soluție ar permite, de asemenea, ancorarea finanțării din nou la activitatea reală, în concordanță cu obiectivul de urmărit cu noua arhitectură instituțională”.

În acest sens, a conchis președintele Consob, „s-ar putea demara imediat un experiment pornind de la cele 22.058 de întreprinderi mijlocii, dându-se inițial preferință celor 10.838 care exportă deja și celor care intenționează să devină așa, prezentând planuri credibile. Statul ar putea facilita formarea de capital propriu de către investitori, inclusiv neinstituționali, pentru a favoriza acționariatul popular conform prevederilor Constituției, garantând o sumă medie unitară de 1 milion de euro; odată atins obiectivul, sarcina ar fluctua de la un minim de 11 miliarde până la un maxim de 22, care ar intra imediat în circuitul de producție, cu efecte pozitive asupra pârghiei financiare”.

cometariu