Acțiune

Competitivitate hi-tech, Italia din ce în ce mai scăzut

O analiză a ENEA a constatat că în clasamentul mondial al celor mai mari 20 de exportatori de produse tehnologice, Italia se află abia pe locul 15 – Aproape toate sectoarele pierd teren, de la farmaceutice la aerospațial.

Competitivitate hi-tech, Italia din ce în ce mai scăzut

Declinul italian în industria hi-tech continuă. Acest lucru este confirmat de un studiu al ENEA (Agenția pentru tehnologii și energie), care a constatat că în clasamentul mondial al celor mai mari 20 de exportatori de produse hi-tech, Italia este doar pe locul 15 cu o cotă de piață de puțin sub 2%, în urma unor jucători mai mici precum Țările de Jos (2,6%) și Belgia (2%) și mult în urma Germaniei (9,9%), Franța (5,3%) și Regatul Unit (4%). Studiul este intitulat „Competitivitate tehnologică a Italiei la nivel global: o provocare încă deschisă”, de către Observatorul ENEA și a fost publicat în revista Mediu energetic și inovație. 

Analiza ENEA evidențiază în detaliu că în perioada de referință 2000-2016, toate sectoarele locale majore de înaltă tehnologie au pierdut teren din punct de vedere al cotelor comerciale: produsele farmaceutice au scăzut de la 6,5% la 4,5%, chimia fină de la 3,8% la 3,2%, industria aerospațială de la 3,7% la 2,7% în timp ce l energia termomecanică și electrică a rămas stabilă la 3,4%. Singura excepție pozitivă este automatizarea industrială, care a sărit de la 4,8% la 6,8%.

Problema este investiția redusă în inovarea tehnologică a sistemului de producţie, care condiţionează competitivitatea acestuia. „Cu toate acestea, provocarea nu este încă pierdută – subliniază Daniela Palma și Gaetano Coletta, cercetătorii ENEA care au editat raportul – dacă sunt implementate politici capabile să modifice structura sistemului de producție, întărind lanțul de aprovizionare hi-tech”. Scenariul italian este așadar din ce în ce mai critic și acest lucru este confirmat și de tendința comerțului cu înaltă tehnologie: în perioada analizată, impactul produselor de înaltă tehnologie asupra cererii de produse străine a fost în concordanță cu media UE, în timp ce ponderea produselor de înaltă tehnologie în totalul exporturilor este semnificativ mai mică decât concurenții precum Germania și Franța.

Există doar trei sectoare ale sectorului high-tech în Italia care nu au înregistrat un deficit comercial constant: energie termomecanică, aerospațială și automatizare industrială. Pentru cei din urmă, însă, s-a înregistrat o deteriorare marcată în ultimii ani. „Un semnal de alarmă – notează Palma și Coletta – mai ales în legătură cu noua creștere a deficitului global de înaltă tehnologie în perioada de doi ani 2015-2016”.

Potrivit studiului Agenției Naționale pentru Noi Tehnologii, Energie și Dezvoltare Economică Durabilă, o reală îmbunătățire a poziției competitive a Italiei pe piețele high-tech nu se poate realiza decât printr-o recompunere a ofertei productive, în prezent încă prea părtinitoare față de sectoarele tradiționale, având în vedere intervenții care să întărească prezența industriei naționale în lanțurile de aprovizionare de înaltă tehnologie. „Alternativ – adaugă Palma și Coletta – decalajul tehnologic puternic acumulat de țara noastră față de principalii parteneri europeni este destinat doar să se lărgească”.

La nivel global, însă, Raportul evidențiază un progres semnificativ al Chinei, o consolidare a zonei asiatice (care acoperă aproape jumătate din comerțul sectorului) și, de asemenea, o scădere bruscă în Statele Unite, cu o pondere care s-a înjumătățit în 2016, atingând valori puțin sub 10%.

cometariu