Cei 100 de directori ai institutelor științifice ale Consiliului Național al Cercetării (CNR) sunt primii semnatari ai unui manifest de salvare a instituției, care se confruntă cu o criză financiară gravă, având în vedere că singurul cost al personalului, după stabilizarea precarului și contractual actualizare corespunde cu aproximativ 99% din Fondul de finanțare de stat care a fost redus constant de-a lungul anilor. „Riscul pentru 2019 este de a utiliza fondurile de cercetare recuperate de pe piețele mondiale, europene și naționale pentru a plăti costurile de operare mai degrabă decât activitățile de cercetare, făcând astfel instituția o mașină staționară și practic inutilă”, se arată în comunicatul cu care directorii Cnr trag un semnal de alarmă.
Din acest motiv, cei 100 de directori ai Institutelor s-au adresat Președintelui Republicii, Președintelui Consiliului de Miniștri și Ministrului Educației, trimițându-le o copie a Manifestului, pe care îl raportăm aici.
MANIFEST PENTRU SALVAREA CNR
Situația financiară a Consiliul Național de Cercetare este deosebit de dificil. Este dificil, probabil că nu a fost niciodată de când CNR a fost fondat de Vito Volterra în 1923.
Motivul principal al acestei faze economice complicate în care se află principala instituție de cercetare a țării poate fi urmărit în primul rând în declinul constant, sistematic și miope, care a avut loc în ultimii ani, a Fondului pe care statul îl realizează. la dispoziţia CNR. Și asta se datorează și superficialității cu care în urmă cu câțiva ani s-a decis separarea unei părți din acest Fond, legat fictiv de proiecte de cercetare, dar în realitate revenit obligatoriu în mare măsură în ceaunul cheltuielilor de funcționare.
Exprimând un singur număr, este suficient să spunem că, evaluând și „stabilizările” în curs, cel costul total al personalului corespunde cu 98.7% din întregul Fond pentru CNR!
Vorbim de o organizație care este împărțită în peste 100 de institute de cercetare, distribuite pe întreg teritoriul național, alcătuită din infrastructuri mari, care funcționează cu echipamente sofisticate și înalt specializate și cu costuri proporționale cu aceste niveluri de complexitate.
O instituție care în ultimii ani a demarat și o lucrare meritorie de raționalizare a cheltuielilor cu economii semnificative (centralizarea utilităților, reorganizarea institutelor rețelei de cercetare, mai general o adevărată revizuire a cheltuielilor).
Totuși, o organizație capabilă să recupereze de pe „piața cercetării”, prin participarea la licitații competitive internaționale și naționale, resurse importante atât din punct de vedere cantitativ (circa 50% din valoarea Fondului de Stat), cât și din punct de vedere calitativ al vedere (excelență științifică). Resurse fundamentale pentru dezvoltarea propriilor activități de cercetare.
În acest fel CNR (în primul rând cercetătorii și tehnologii săi, dar și tot personalul de sprijin care lucrează în această întreprindere) a reușit să compenseze lipsa aproape totală a fondurilor destinate activităților de cercetare (întregul Fond, așa cum am spus, este absorbite de costurile de personal și parțial din operațiuni obișnuite).
În realitate, aceste fonduri recuperate din licitațiile de cercetare au fost folosite și pentru a susține, cel puțin parțial, costurile de funcționare ale institutelor și ale altor activități de cercetare fără acoperire specifică.
Cu toate acestea, definanțarea sistematică a atins astăzi o limită incompatibilă cu managementul flexibil al compensațiilor adoptat în ultimii ani. Și asta se datorează și concurenței a două evenimente de creștere a costurilor că pe de altă parte trebuie privite pozitiv (actualizarea contractuală s-a oprit de câțiva ani și angajarea multor sute de personal pentru o perioadă prea lungă precară).
Este vorba, așadar, de a identifica aproximativ 100 de milioane în bugetul statului italian pentru relansarea celui mai mare organism public de cercetare din țara noastră.
Este vorba de a oferi viitorului țării noastre posibilitatea de a continuă să se bazeze pe cercetarea multidisciplinară, interdisciplinară și de frontieră pe care CNR a reușit să exprime în moduri excelente încă de la înființare, domenii de cercetare care se dovedesc din ce în ce mai mult o pârghie strategică pentru avansarea civilizației noastre.
Este o chestiune de a indica ca o modalitate privilegiată pentru dezvoltarea Italiei, cunoștințe și cercetare.
Este vorba de a face Italia este un protagonist în societate și în economia cunoașterii.
Din acest motiv, ca directori de institut și departamente, ca cercetători și tehnologi și ca personal facem un apel la Presedintele si Consiliul de Administratie al CNR sa actioneze ca intermediari cu Organele Guvernului tarii astfel încât să asculte această solicitare a CNR și să identifice modalități de a compensa această lipsă dramatică de resurse.
URMĂTOARELE INIȚIATIVE
- SANGELE PENTRU CERCETARE – din dimineața zilei de 14, în piața de sub sediul CNR va fi prezentă o stație AVIS de recoltare de sânge. Directorii și personalul CNR care doresc/poate să contribuie vor dona sânge dimineața ca act de angajament civic și investiție pentru o societate mai coerentă, sănătoasă, care caută să progreseze.
Donarea de sânge este o investiție necesară pentru a salva vieți și pentru a arăta că credem în ceilalți și în viitorul nostru. În același mod, finanțarea cercetării științifice în proporții potrivite înseamnă a crede în dezvoltarea civilă, economică și strategică a societății noastre.
- RISC DE ELIMINARE A PIESELOR DE CERCETARE – În cadrul Conferinței de presă din sala Marconi, fiecare director sau delegatul său va livra simbolic un obiect reprezentând un domeniu de cercetare pe care respectivul institut îl dezvoltă. Fără cele 100 de milioane suplimentare la bugetul actual, nu se va putea menține aceeași capacitate și eficacitate pe care le realizează CNR în propriile domenii: o parte din activitățile sale vor risca să se piardă și odată cu acestea progrese importante în cunoaștere și repercusiuni pentru competitivitatea sistemului de țară .
