Acțiune

Orașe istorice, turism Sos: mai multe restaurante și hoteluri, dar magazinele mor

Turism în dificultate în orașele istorice italiene - Din ce în ce mai multe magazine se închid pentru a face loc digitizării și centrelor comerciale - Spații goale pline de hoteluri, baruri și restaurante care, în ciuda tuturor, nu sunt în măsură să revigoreze turismul

Orașe istorice, turism Sos: mai multe restaurante și hoteluri, dar magazinele mor

Alertă roșie pentru Italia. După criza de consum, o economie cu creștere zero și cu datorii prea mari turismul începe să arate simptomele bolii. Ca să nu mai vorbim de factori externi precum tensiunile comerciale, Coronavirus, Brexit, schimbările climatice. În acest scenariu, o încetinire a turismului riscă să îngenuncheze definitiv țara noastră, având un impact asupra PIB-ului de 3 zecimi de punct.

Tendința care remodelează demografia afacerilor din orașele italiene este în plină desfășurare de mai bine de zece ani. Potrivit unei analize efectuate de Biroul de Cercetare al Confcommercio „Demografia afacerilor în orașele italiene”, prezența globală a comerțului cu amănuntul scade, atât în ​​centrul istoric, cât și în suburbii. Pe de altă parte, sectorul hotelier, bar și restaurante este în creștere.

Rezultatele arată că din 2008 până în 2011 aproape șaptezeci de mii de magazine și-au închis porțile. Centrele istorice ale orașelor italiene se schimbă: în acești 11 ani, comerțul cu amănuntul în locații fixe a scăzut cu 14,3%. Între 2012 și 2019, în schimb, companiile străine din comerț au crescut cu 27,1%, în timp ce cele italiene au scăzut cu 5,6%. Unele municipalități riscă declinul comercial.

Dacă inițial activitățile cele mai afectate au fost cele ale centrului, acum fenomenul le infectează și pe cele din zonele periferice. Aceasta demonstrează că dispariția unităților comerciale nu se mai datorează, așa cum a fost acum câțiva ani, chiriilor excesiv de mari sau prezenței tot mai mari a centrelor comerciale, pline de mărci străine.

Dar la ce se datorează acest fenomen? Acum există o patologie special pentru concurența din partea comerțului electronic care a schimbat radical modul în care trăim, producem, cumpărăm și comunicăm. Magazinele online ar putea distruge grav țesătura socială a întreprinderilor mici, care între timp sunt pe moarte. De altfel, sunt cei care preferă să cumpere online atât pentru calendar, cât și pentru comoditate, ghidați de câteva clicuri, așteptând livrarea la domiciliu fără să se aventureze în stresul orașului. Dacă pe de o parte consumatorii digitali sunt în creștere, pe de altă parte magazine precum librăriile, papetăriele, magazinele de hardware și îmbrăcămintea sunt în scădere, lăsând centrele istorice din ce în ce mai puțin atractive.

Alți factori care determină creșterea în creștere a magazinelor vacante, atât în ​​orașele mici, cât și în cele mari, sunt reducerea consumului și sarcina fiscală încă prea mareafectând în special gospodăriile și întreprinderile. Ca să nu mai vorbim de tendința italienilor de a economisi.

Toate motivele pentru care un antreprenor preferă să deschidă un restaurant, bar sau pensiune, mai degrabă decât o mercerie sau o librărie. Dar deteriorarea țesăturii comerciale nu afectează doar economia sau turismul, ci creează și un anumit disconfort social, nemulțumire și nesiguranță. În plus, dispariția magazinelor de cartier reduce semnificativ valoarea imobilelor, rezultând o pierdere uriașă de avere pentru familii.

Al doilea președintele Confcommercio, Carlo Sangalli „Este nevoie de un plan național de regenerare urbană, pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor și pentru a face centrele istorice din ce în ce mai atractive. Avem nevoie de un sprijin mai mare pentru inovarea zonelor mici de vânzare și, mai presus de toate, de o reformă fiscală generală pentru a reduce taxele și a susține cererea internă care, după cum știm, valorează 80% din PIB. Orașele frumoase și funcționale au o mare valoare economică și socială pentru teritoriile noastre, un motor al creșterii și al ocupării forței de muncă care nu poate fi oprit absolut”.

Pentru a remedia situația și a revitaliza magazinele locale, ar fi necesară implementarea politicilor de regenerare urbană, promovarea unei mai bune integrări între guvern, întreprinderi și persoane, dar mai ales reafirmă centralitatea sectorului terțiar ca forță motrice pentru dezvoltarea economică a țării. Pentru că, un sector terțiar inovator, capabil să consolideze sectoarele de comerț și turism, permite o mai mare coeziune socială și punerea în valoare a teritoriului.

cometariu