Beijing. Ministerul Securității Publice, în colaborare cu alte 11 ministere și cu diferite comisii, a conturat liniile directoare pentru reforma hukou (sistemul de certificare a rezidenței), care, moștenire a Chinei maoiste, ancorează de fapt exercitarea anumitor drepturi asupra zona geografică de origine.
Înființat în 1958, hukou a răspuns nevoii de a descuraja călătoriile în interiorul țării și de a menține locuitorii rurali separați de locuitorii orașului. Ca să fie clar, locuitorul dintr-o zonă rurală care s-ar fi mutat să locuiască în oraș s-ar fi trezit nevoit să plătească pentru toate acele servicii pe care statul i le garanta gratuit acasă.
În China a reformelor - și a maselor de lucrători „migranți” - controalele asupra transferurilor s-au relaxat și au apărut servicii de substituție pentru cei refuzați de regulile hukou, dar sistemul din structura sa de bază a rămas neschimbat. Prin urmare, hukou a supraviețuit, devenind totuși din ce în ce mai anacronic și disfuncțional într-o țară caracterizată printr-un proces impresionant de urbanizare și angajată într-un efort productiv gigantic.
Huang Ming, ministrul adjunct al securității publice, a explicat că noul sistem se va baza pe locul de reședință și tipul de angajare și nu pe locul nașterii. Drepturile la pensie, sănătatea și educația vor fi, așadar, extinse treptat tuturor acelor migranți - sunt 260 de milioane, a amintit viceministrul - care, s-au mutat din mediul rural în oraș, nu beneficiază în prezent de același tratament ca și cei care dețin un hukou urban. În ultimii ani, unele guverne locale au lansat deja proiecte pilot de reformă hukou.
În provincia Guangdong, de exemplu, în 2010 a fost introdus un sistem prin care lucrătorii migranți puteau obține un hukou urban la atingerea unui anumit punctaj. Punctele au fost acordate pe baza nivelurilor de educație, aptitudini și competențe, rapoarte ale autorităților privind conduita, participarea la activități caritabile și de voluntariat, precum și acte de solidaritate precum donarea de sânge. „Reforma”, observă Yi Peng, cercetător la Centrul Chinez pentru Dezvoltare Urbană, „va ajunge să afecteze foarte mult guvernele locale, care vor crește cheltuielile publice pentru pensii, educație și sănătate”. „Instituțiile locale nu pot fi lăsate singure”, adaugă el, „ci trebuie susținute de statul central și de entități sau companii aflate sub controlul statului”.
