Doar 10 ani, chiar acum nouă, pentru o adevărată revoluție. Joi 23 septembrie se deschide la New York Summit-ul sistemelor alimentare, primul summit din istorie despre sistemele alimentare. ONU îl lansează, cu un slogan simplu și clar: Mancare buna pentru toti, mancare de buna calitate pentru toti. Și un cuvânt cheie ulterior: Mâncarea bună este totul, mâncarea de bună calitate este totul.
Patru cuvinte care clarifică ce este în joc. De fapt, nu este o coincidență faptul că Summitul Sistemelor Alimentare a fost inclus printre evenimentele importante ale Adunării anuale a ONU care s-a deschis marți și va dura până pe 27, primul la care șefii de stat și de guvern vor reveni pentru a participa după bătaie înspăimântătoare a Covid. Mario Draghi va fi printre primii care vor lua cuvântul la Summit, în calitate de președinte al G20. Cel puțin alți 90 de șefi de stat și de guvern (sau reprezentanții acestora) îl vor urma, din Congo până în Rusia, din China până în Republica Fiji.
„Avem o perioadă decisivă de 9 ani în fața noastră, până în 2030, pentru a ne lovi 17 Obiective de dezvoltare durabilă (Obiectivele de dezvoltare durabilă, ODD) definite de ONU în 2015”, explică el Paolo Silveri, director de țară pentru America Latină și Caraibe al IFAD, Fondul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Agricolă, una dintre cele trei agenții ale ONU cu sediul la Roma. „Timpul este scurt, este mult de lucru”.
La Foamea în lume de fapt, nu numai că nu este învinsă, dar bătălia pentru hrană a încetinit după douăzeci de ani de progres și de creștere economică globală. Parțial, crizele financiare care au urmat anului 2008 au atenuat deja impulsul spre schimbare; Acolo pandemie de Covid-19 era un element suplimentar de dificultate.
Dar doar Covid a ajuns să dea o zguduire sistemului. „Acum este clar pentru toată lumea că există unul legătura dintre nutriție și sănătate de asemenea socio-economice ale umanității”, adaugă Silveri. De aici decizia secretarului general al ONU Antonio Guterres de a lansa un proces de consultări fără precedent de-a lungul lanțului alimentar de la A la Z, adică de la însămânțare, la producție, la îngrășăminte, la comercializare, la consumul de produse alimentare. Nu mai puțin de 100.000 de oameni din lume au participat direct – inclusiv instituții, asociații, activiști, producători, popoare indigene – dar dacă conceptul este extins pentru a include reprezentarea acestora, cifrele cresc dramatic. Se estimează că 18 milioane de fermieri au fost implicați doar în Asia, prin reprezentanți ai asociațiilor lor.
FOAMEA A CREȘT DUPĂ PANDEMIE
„După Covid au trecut oameni care nu au suficientă mâncare de la 690 de milioane la peste 800 de milioane. Numai anul trecut s-au adăugat 110 până la 135 de milioane. Echivalează cu a spune că aproximativ 10% din populația lumii nu are suficient de mâncat”, sunt datele enumerate de Paolo Silveri. „Dar cel mai îngrijorător lucru – adaugă el – este că dacă ne uităm la calitate, aproape unul din 2 oameni din lume nu își poate permite o dietă adecvată. Faptul că peste 3 miliarde de oameni nu își pot permite venituri o dietă sănătoasă descarcă un set uriaș de probleme asupra comunităților”.
Spre tragedia lui 4,6 milioane de morți pentru Covid la nivel global, adăugăm cheltuielile enorme cu care se confruntă guvernele pentru a remedia daunele - sănătate, sociale, economice - cauzate de penuria alimentară și inegalitățile.
ALIMENTARE, SĂNĂTATE, CLIMA, MIGRAȚII: TOTUL SE PĂSTRĂ
„The sistemul agricol si alimentar în ansamblu este evaluat la nivel global la circa 10.000 de miliarde de dolari pe an – continuă Paolo Silveri – dar repercusiunile negative asupra mediului și asupra sănătății alimentelor insuficiente sau de proastă calitate sunt mult mai mari. Banca Mondială estimează aceste „externalități negative” la aproximativ 12.000 de miliarde pe an, alte surse indică estimări mai mari și în orice caz mai mari decât valoarea producției. Este clar că ne confruntăm cu o situație care nu mai este sustenabilă”.
Problema este că în timp ce în domeniul energiei conștientizarea că tranziția energetică spre surse regenerabile este un proces fără întoarcere, și nici faptul că tranziția alimentară nu mai poate fi amânat. Și ce poate, da, să facă ca a volant pentru recuperare post Covid 19, precum și accelerarea realizării celor 17 obiective ONU ODD.
SUMMIT-UL SISTEMELOR ALIMENTARE, OBIECTIVELE
Așteptările pentru ceea ce se va decide joia viitoare, așadar, sunt mari. „Faptul că s-a lucrat un an și jumătate pentru pregătirea Summit-ului ne dă speranța că va fi începutul unui proces concret în care guvernele se angajează cu actiuni precise, cu politici publice și investiții pentru a ajunge să hrănești pe toată lumea și într-un mod echilibrat și sănătos”.
Un primul gol va fi angajamentul de revizuire a stimulentelor care au promovat consumul de alimente bogate în calorii sau de proastă calitate, și care au condus la creșterea cantității produse cu politici agricole bazate pe exploatarea intensivă a solului, utilizarea abundentă a pesticidelor, concentrarea pământului în câteva mâini, bulversând echilibrele sociale delicate. Sistemul alimentar este responsabil pentru 37% din emisii de gaze cu efect de seră la nivel global. Adică, o treime din emisiile globale sunt folosite pentru a produce alimente. L'mâncare proastă, adaosul de zaharuri in bauturi si alimente duce la o crestere a obezitatii infantile, o mai mare difuzie a diabetului zaharat si a bolilor cardiovasculare care se manifesta inainte de vremea lor.
Al doilea gol, impulsionați inovarea și faceți-o accesibilă tuturor: astăzi 500 de milioane de mici fermieri nu au acces la inovație – esențială pentru atragerea tinerilor – și nici nu pot plăti pentru aceasta.
Al treilea gol, promovați investițiile. „Necesitatea estimată de a promova transformarea sistemului alimentar global este evaluată la 300-350 de miliarde de dolari pe an. Beneficiile estimate și efectul multiplicator ajung la 5.700 de miliarde de dolari pe an în ceea ce privește locurile de muncă, costurile mai mici de sănătate, reducerea urgențelor alimentare, migrații. Până acum s-au confruntat costuri umane și financiare enorme, în schimb ar fi mai bine să investim într-o dietă mai sănătoasă și să asigurăm tuturor o viață demnă”.
TRANZIȚIA ALIMENTARĂ ȘI DEZECHILIBRELE DE CORECTAT
În concluzie, trebuie să regândim complet sistemul. Toate acestea necesită resurse și decizii politice pe care statele, cu finanțele publice împovărate și de costurile pandemiei, nu le pot aborda singure. „Băncile publice de dezvoltare pot juca un rol important, cum ar fi Banca Națională Braziliană pentru Dezvoltare Economică și Socială (Bndes) sau Cdp din Italia. Micii fermieri produc în medie peste 30% din nevoile alimentare ale lumii, iar în unele țări procentul crește la 70-80%, dar nu își permit o dietă sănătoasă. ȘI o contradicție inacceptabilă” spune Silveri. „Ei sunt cei care suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice și sunt în prima linie pentru a le lupta, dar primesc doar 1,7% din resursele importante alocate de guverne pentru combaterea încălzirii globale. Sunt dezechilibre uriașe de corectat în interesul tuturor”.
Există, de asemenea oportunități uriașe, în special pentru țări – precum Italia – în care valorificarea produselor locale, cultura alimentară sănătoasă, producțiile de origine controlată pot juca un rol important. Un atu imens de exploatat.
Scopul Summit-ului este, prin urmare, de a ajunge la acțiuni concrete. FAO, IFAD și Programul Alimentar Mondial vor fi responsabili pentru monitorizarea implementării lor la nivel individual de țară.
