Cu un decret de urgență, Guvernul a salvat Banca Carige. A făcut acest lucru oferind garanții de obligațiuni de până la 3 miliarde de euro și prin înființare un fond de 1,3 miliarde să acopere atât subscrierea de noi acțiuni în cazul recapitalizării preventive, cât și garanțiile privind emisiunea de pasive de către banca din Liguria.
Chiar înainte de semnătura și publicarea lui Mattarella în Monitorul Oficial, prevederea trezise numeroase controverse ale opoziţiei. Nu atât pe fond, cât pe metodă, în condițiile în care, în ciuda încercării de a se distanța de trecut, decizia privind Carige este în concordanță cu salvarile bancare lansate de guvernul Gentiloni, asupra căruia Mișcarea 5 Stele nu scutise de infracțiuni și recriminari.
„Salvarea Băncii Carige trebuia făcută: ceea ce este izbitor este inversarea celor Cinci Stele”, susține președintele FIRSTonline, Ernesto Auci. Ani de invective din partea partidului condus de vicepremierul, Luigi Di Maio, s-au soldat cu copierea și lipirea, „paragraf cu paragraf”, a decretului de salvare a băncilor venețiene și a MPS aprobat de guvernul Gentiloni în 2016. Nicio schimbare, cu excepţia numelor institutelor implicate.
Ce se poate întâmpla acum? „Banii publici au fost folosiți pentru a oferi garanțiile necesare pentru obligațiunile pe care le va emite Carige – continuă Auci – Aceste fonduri vor fi recuperate doar dacă Carige, odată restructurată, poate fi vândută unor investitori privați sau altor bănci italiene sau străine. În caz contrar, statul ar trebui să intervină, injectând noi capital în instituție. Ar fi o operațiune cu risc ridicat".
Până la urmă, chiar și Giancarlo Giorgetti a recunoscut că capcanele nu lipsesc: „Decretul precizează, în partea a doua – a spus subsecretarul premierului – că recapitalizarea preventivă trece și prin BCE și Comisia Europeană, deci face nu depinde doar de noi”.
Guvernul Gentiloni a făcut aceeași încercare pentru băncile venețiene (a ajuns mai târziu la Intesa Sanpaolo), însă împotrivă veto-ului Bruxelles-ului.
