Industria de electrocasnice trage un semnal de alarmă cu privire la taxa pe CO2 pe care UE se pregătește să o introducă. Potrivit datelor europene și ISTAT, tendința de reshoring care afectează de câțiva ani trei din patru companii riscă să stagneze și, într-adevăr, să se transforme într-o mișcare inversă, odată cu reluarea noilor relocari. Pericolul vine din alegerile Uniunii Europene pe tema decarbonizare, care urmăresc impozitarea materiilor prime și bunurilor cu un conținut ridicat de emisii poluante din țări care nu protejează mediul. Dar, ceea ce este foarte grav, ei uită taxează și produsele finite care conțin aceste materiale și care ajung deja în depozite ecologice grele.
O imagine sumbră, nici măcar atât de departe de atunci este vorba de titularul CBAM (Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon), conceput pentru a proteja industria europeană în faza dificilă și foarte costisitoare a tranziție ecologică – Următoarea generație UE – din importurile de materiale și materiale precum fier, oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu și electricitate produse de dumping ecologic și deci la prețuri semnificativ mai mici.
CBAM intră în vigoare într-o fază de tranziție din 2023 pentru a deveni complet operațional până în 2030. Sectoarele de producție europeană și italiană sunt în alertă și, în primul rând, aparatele electrocasnice care ar fi afectate de creșteri mari, aproximativ 15-30 la sută din costurile de producție.
Taxa anti-CO2: alarma pentru industria de produse albe de la Applia Italia
Firstonline l-a intervievat pe Marco Imparato, directorul general al Applia Italia, asociația Confindustria care reunește producătorii de aparate electrocasnice și profesionale și care, împreună cu alte asociații, intenționează să sensibilizeze guvernul și opinia publică asupra posibilelor consecințe ale aplicării CBAM.
Premisa fundamentala: Applia Italia susține pe deplin obiectivul de decarbonizare al Uniunii Europene pentru 2050 – afirmă Imparato – De-a lungul anilor, aparatele electrocasnice au asigurat niveluri din ce în ce mai mari de eficiență, contribuind semnificativ la obiectivele climatice ale Uniunii Europene. Unul dintre obiectivele principale ale eliminării cotelor gratuite din ETS combinat cu Mecanismul de ajustare a frontierelor de carbon (Cbam) este de a reduce schimbările climatice prin stabilirea unui preț pentru emisiile de CO2. Prin urmare, este esențial să se prevină relocarea carbonului, astfel încât emisiile să nu fie pur și simplu mutate în altă parte.” Asociațiile europene din sectorul de producție au trimis imediat obiecții și solicitări urgente la Bruxelles pentru una extinderea impozitării la produsele finite importate. Și pentru că este încă o propunere de regulament exprimată de Comisie și, prin urmare, reformabilă. Cu toate acestea, vremurile tind să se prelungească, așa cum se întâmplă adesea când intră în joc birocrația central-europeană.
Taxa anti-Co2 și pericolul noilor relocari
„Alarma industriei este justificată deoarece, fără corectarea necesară, în curând va fi creată una impuls pentru delocalizarea emisiilor emisiile de carbon din UE, adică produsele finite fabricate în afara UE care conțin aceste materii prime vor câștiga un avantaj competitiv față de produsele similare fabricate în UE. Atunci când emisiile de CO2 apar în afara UE, nu va exista nicio posibilitate de a monitoriza sau reglementa aceste emisii și aceasta reprezintă o impact negativ sever asupra mediului, ceea ce subminează însuși obiectivul CBAM”.
Are originea industria electrocasnicelor de uz casnic și profesional o cifră de afaceri totală de peste 16 miliarde de euro din care exporturile au depășit cu mult 10 miliarde și în număr 35 de locuri de muncă directe și peste 100 de mii de muncitori afiliați. O excelență italiană cu centre de inovare încă importante, dar care, datorită dumping asiatic iar din aceea provenind din fabricile de multinaționale situate în Turcia și Europa de Est, își pierde competitivitatea și cota de piață de ani de zile.
Este posibil să se cuantifice prejudiciul pe care riscă să le provoace CBAM asupra costului de producție al aparatelor electrocasnice? „Să luăm mașina de spălat care conține aproximativ 25 kg de oțel, 3 kg de aluminiu și 25 kg de ciment – răspunde Imparato – Cu nivelul actual de cost al CO2 conform mecanismului ETS de 60 €/tonă, asta s-ar traduce în o creștere a costurilor de până la 10 EUR pentru fiecare mașină de spălat rufe produsă in Europa. Prin urmare, este evident că, dacă alte regiuni ale lumii nu ar institui un mecanism similar, producția în Europa ar fi dezavantajată. În general, revizuirile planificate ale ETS (Sistemul de comercializare a emisiilor), combinate cu propunerea actuală CBAM, sunt efectiv inechitabile față de toate firmele producătoare cu sediul în Europa care utilizează oțel, aluminiu și beton și au un impact negativ asupra mediului, deoarece nu ar elimina scurgerile de carbon. În plus, modificările propuse nu sunt în concordanță -conchide Imparato dur- cu alte obiective la fel de importante pe care și le-a propus Uniunea Europeană, și anume sprijinirea competitivității europene și conservarea locurilor de muncă europene”. O observație fundamentală: acei 10 euro s-ar înmulți ireversibil pe prețul de consum final, din cauza înmulțirii costurilor în lanțul industrial și comercial.
Mii de locuri de muncă în pericol
Din câte se dovedește și, conform cercurilor de afaceri de la Bruxelles – tot din cauza presiunii multinaționalelor care au fabrici în afara Uniunii - reacția este lentă și inadecvată și riscă să producă un efect imediat de denaturare a pieței. Propunerea Comisiei privind CBAM recunoaște parțial această preocupare - obiectează Imparato - iar clauza de revizuire sugerează că Comisia UE ar trebui să investigheze problema și, eventual, să abordeze problema pentru produsele finite cu legislația viitoare. Cu toate acestea, nu există nicio obligație obligatorie pentru Comisie de a face acest lucru, iar expunerea de motive a propunerii Comisiei concluzionează că ar fi prea complicat din punct de vedere administrativ să gestioneze produsele finite cu un astfel de mecanism. Ne îndoim că această problemă complexă va deveni mai puțin complicată în următorii ani, considerăm că Comisia ar trebui să abordeze acum problema legislatie esentiala pentru a aborda această problemă”.
Ceea ce se așteaptă industria europeană de producție în termeni și mai precisi este foarte clar: UE trebuie adopta imediat o astfel de legealtfel riscăm mii și mii de locuri de muncă precum și o invazie de materiale și produse finite foarte poluante fabricate în locuri de producție și cu procese la fel de poluante. Exact opusul obiectivelor ambițioasei politici comunitare de mediu, deoarece nu este vorba doar de sectorul electrocasnicelor, ci de toate celelalte gigantice sectoare de producție europene.
