Am nevoie de „Plan industrial pentru țară” concentrat pe creștere și investiții, pentru că 2018, odată cu sfârșitul Qe și cu noile sosiri pe credite neperformante, ar putea fi un an dificil pentru ținerea conturilor italiene. În consecință, este necesar să avem ceea ce este necesar pentru a putea negocia mai multă flexibilitate cu Europa.
Acesta este mesajul lansat astăzi de ministrul Dezvoltării Economice, Charles Calenda, și de către secretarul Fim Cisl, Marco Bentivogli, într-o intervenție comună în Sole 24 Ore care vine la câteva zile după așteptata întâlnire pe care ministrul o va avea, duminică dimineața, la Milano, cu secretarul Pd. Matteo Renzi. Cei doi vor participa la evenimentul „Obiectivul Guvernului”, alături de primarul din Milano Beppe Sala și candidatul Pd pentru Regiunea Lombardia Giorgio Gori: un posibil semn de deschidere și dialog în căutarea unei poziții comune.
„Dacă Italia nu se va măsura, ne vom confrunta cu un al doilea șoc sistemic – continuă articolul – Considerăm că începutul campaniei electorale arată o lipsă de conștientizare generalizată a acestei situații”.
COMPETENȚE ȘI AFACERI
Calenda și Bentivogli au prezentat apoi câteva propuneri. Prima este recunoașterea dreptului individual al lucrătorului la formare în toate relațiile de muncă și definirea acestuia ca un conținut contractual specific.
În ceea ce privește Planul Național de Afaceri 4.0, confirmând demersul general, ministrul și sindicalistul susțin că este necesară abordarea a două nevoi: refinanțarea Fondului Central de Garantare pentru anul 2019 cu 2 miliarde de euro, pentru a garanta aproximativ 50 de miliarde de credite destinate investițiilor IMM-urilor; și sprijinirea investițiilor private pentru dobândirea și dezvoltarea competențelor 4.0.
LUCRU 4.0
Din punctul de vedere al protecției locurilor de muncă, Calenda și Bentivogli consideră că este necesară descentralizarea contractuală: „Acest proces, împreună cu noile conținuturi ale negocierii (bunăstare, formare, program de lucru, flexibilitate activă) poate reprezenta noul „acord pentru fabrică” în măsură să răspundă provocării productivității și inovării pornind de la IMM-uri, pentru care negocierea teritorială poate deveni o resursă fundamentală”.
ENERGIA
Pe plan energetic, în articol se vorbește despre extinderea legislației care de la 1 ianuarie a acestui an a rezolvat problema dezavantajului privind prețul energiei electrice și către companiile consumatoare de gaze, precum și consolidarea și diversificarea zonelor de alimentare cu gaze.
COMPETIȚIE
În ceea ce privește concurența, patronul Dezvoltare Economică și numărul unu al Fim Cisl susțin că este necesar să ne concentrăm pe două capitole: serviciile publice locale și concesiunile, reglementarea modalităților de atribuire.
CONEXIUNE ÎN BANDA LĂRGĂ
Trecerea la infrastructura TLC pentru ultra-broadband este crucială: ar fi necesară „verificarea posibilității de concentrare a dezvoltării rețelei într-un singur operator, evaluând cu toate precauțiile necesare o eventuală remunerare cu tarife reglementate”. Scopul trebuie să fie evitarea suprapunerii infrastructurii și asigurarea unei concurențe maxime.
POLITICA COMERCIALĂ ȘI INTERNAȚIONALIZARE
Referitor la internaționalizarea companiilor, Calenda și Bentivogli vorbesc despre sprijinirea acordurilor de liber schimb (începând cu cel cu Canada) și despre crearea unor reguli comune care să garanteze caracterul echitabil al comerțului internațional. „Următoarea bătălie pe care trebuie să o ducem este cea pentru includerea principiilor durabilității ecologice și sociale în acordurile de liber schimb”, continuă textul. În fine, „planul extraordinar pentru Made in Italy, care a implicat peste 17 mii de companii, trebuie extins și consolidat în special în direcțiile comerțului electronic și creșterea firmelor exportatoare”.
GESTIONAREA TRANSFORMĂRILOR
Pentru a ajuta companiile și lucrătorii care au căzut victimele schimbării, ministrul și sindicalistul vorbesc despre „consolidarea soluțiilor excepționale în zonele complexe de criză: instrumente dedicate companiilor care beneficiază de subvenții (derogări de la regulile pieței muncii și plasele de siguranță socială, simplificări și accelerari birocratice/autorizatii, sprijin prioritar din Fondul de Garantare, scutiri de taxe) si proceduri accelerate de reabilitare si interventii infrastructurale pentru a putea relansa rapid activitatea de afaceri”. Mai mult, este nevoie de „refinanțarea contractelor de dezvoltare” și crearea unui fond echivalent cu „Fondul de ajustare la globalizare” dedicat „reconversiei lucrătorilor și companiilor strămutate de inovarea tehnologică și globalizare”.
