Pe parcursul anului 2014, PIB-ul croat s-a contractat (-0,4%) pentru al șaselea an consecutiv, rezultând o pierdere de aproximativ 13% din PIB, sectorul industrial contractându-se cu aproximativ 26% și sectorul serviciilor cu peste 7,0%. Abia spre sfârșitul lunii decembrie, Croația a dat semne de redresare timidă cu tendința PIB dinamică la 0,2% și apoi întărindu-se în primele două trimestre ale anului 2015 (+0,5%, respectiv +1,2%). Pe partea cererii, faza inițială a redresării economice a fost condusă parțial de întărirea cererii interne de consum privat, care a crescut cu 0,6% în al doilea trimestru, iar pe investițiile fixe brute, în creștere cu 0,8%. Mai modestă, dar totuși pozitivă, a fost tendința cheltuielilor publice de consum (+0,4% în termeni reali). În sfârșit, contribuția netă a sectorului extern la evoluția PIB a fost semnificativă (1,1 pp) datorită creșterii exporturilor (+10,2% în termeni reali) mai mare decât trendul importurilor (+6,9%). Pe partea ofertei, sectorul agricol și silvic sa contractat cu 3,0% în trimestrul al doilea, în timp ce sectorul prelucrător a crescut cu 2,0%. Activitatea de construcții a rămas substanțial stagnată (-0,1%), în timp ce sectorul serviciilor este cel care a înregistrat cea mai semnificativă dinamică (+4,4%). În septembrie, producția industrială în termeni reali a crescut cu 5,5%, aducând dinamica trendului din trimestrul III la +4,6%. Mai presus de toate, sectorul bunurilor de investiții a înregistrat cea mai mare creștere (+14,4%), urmată de bunurile de larg consum (+7,0%), în timp ce producția de bunuri de larg consum a scăzut cu 7,3%. În septembrie, vânzările cu amănuntul în termeni reali au crescut cu 1,3%, iar în întregul trimestru al treilea dinamica tendențială a fost de 2,2%. Exporturile în perioada de două luni iulie-august au rămas pe trend pozitiv, în creștere cu 5,7%. Potrivit estimărilor preliminare, PIB-ul a crescut cu 2,8% în trimestrul al treilea din 2015, atât cu contribuții pozitive din partea cererii interne, cât și din partea cererii externe nete., cu previziuni de creștere a PIB pe întregul an de aproximativ 1,0% în termeni reali.
După cum a raportat Centrul de Cercetare Intesa Sanpaolo, în 2016, datorită cererii interne mai mari, se preconizează o accelerare a importurilor, în timp ce contribuția exporturilor nete va fi modestă, cu toate acestea, întărirea preconizată a investițiilor, susținută de reluarea ciclului economic, împreună cu cererea internă de consum privat vor oferi o contribuție semnificativă la creșterea economică. Cu toate acestea, acest scenariu este supus unor riscuri negative, din cauza atât factorilor externi, cât și interni. Din afară, cererea externă (în principal din UE, principal partener al Croației) poate fi mai modest decât se aștepta. Din partea interioară, faza de ajustare a datoriilor în sectorul privat cântărește asupra economiei croate, în urma abandonului de către Banca Centrală Elvețiană a plafonului cursului de schimb cu euro, acum există și o povară mai mare a datoriilor numite în franci elvețieni (16% din creditele bancare acordate gospodăriilor sunt indexate la francul elvețian). Pentru a reduce costul datoriei gospodăriilor croate, în septembrie Parlamentul a aprobat o lege conform căreia creditele ipotecare exprimate în franci elvețieni vor trebui convertite în euro la un curs de schimb care nu este cel al pieței, dar mai favorabil pentru debitori în scopul conversiei. Totuși, aceasta din urmă este o prevedere legală care ar putea afecta potențialul de creștere economică al țării pe termen mediu deoarece afectează negativ încrederea investitorilor străini. Deflația a continuat în octombrie (-0,9%) aducând rata medie de modificare de la începutul anului la -0,4%. Dinamica prețurilor de consum afectează inflație scăzută a prețurilor internaționale la energie care se prelungește peste așteptări și sugerează reducerea previziunilor anterioare privind inflația pentru 2016 (la 0,3% în loc de 1,0%). În special, odată cu redresarea progresivă a economiei, și prețurile ar trebui să crească din nou; iar deflația ar trebui să se oprească în 2016, totuși este de așteptat ca dinamica prețurilor de consum să rămână moderată.
Din 2009, deficitul public ca procent din PIB a fost întotdeauna peste 5,0% (+5,7% este cifra aferentă anului 2014) datorită creșterii economice scăzute și, după cum se menționează în ultimul Raport de țară al Comisiei Europene, din cauza cheltuielilor pentru transferurile către întreprinderile publice care au avut nevoie de sprijin financiar în perioada crizei economice. prin urmare Datoria publică față de PIB a crescut la 85% în 2014 (era sub 50% în 2008) iar estimările deficitului și datoriilor pentru 2015 nu sunt deloc încurajatoare, CE estimând deficitul public la aproximativ 5,5% din PIB și datoria la 86%. Țara se află în procedura de deficit excesiv și are nevoie de măsuri fiscale importante pentru a face finanțele publice sustenabile. Potrivit proiecțiilor CE, fără ajustare fiscală, datoria Croației ar putea ajunge la aproximativ 110% din PIB în 2025.
Balanța contului curent a trecut în teritoriu pozitiv în 2013 (1,0% din PIB), iar în 2014 a existat încă un excedent curent (+0,8%). Ajustarea contului curent este atribuită în principal unei reduceri a importurilor, mai degrabă decât unei creșteri a exporturilor. Odată cu întărirea preconizată a cererii interne, este de așteptat și o creștere a cererii de importuri, așa că, privind în perspectivă, balanța curentă ar putea reveni pe un teritoriu negativ, dacă nu va exista o întărire semnificativă a cererii externe. Pentru 2015, EIU se așteaptă la un excedent de cont curent de +1,5%, dar deja anul viitor, când dinamica importurilor va fi și ea mai puternică datorită cererii mai mari din partea întreprinderilor și gospodăriilor, o reducere netă a excedentului curent care va tinde să zero în previziunile analiștilor. Potrivit FMI, pe termen mediu balanța curentă va reveni în teritoriu negativ, deja în 2019 ar putea fi de -0,9%, iar apoi s-ar putea înrăutăți (-1,3% în 2020). În prima jumătate a anului 2015 soldul curent a fost negativ ca în aceeași perioadă a anului precedent, când balanța comercială și a veniturilor au cântărit deficitul curent. Deficitul din contul financiar a fost apoi adăugat deficitului de cont curent, prin urmare în prima jumătate a anului 2015 balanța de plăți a fost în teritoriu negativ în ciuda excedentului contului de capital. Și din cauza deficitelor curente mari acumulate până în 2009 și din cauza contracției PIB-ului, datoria externă a crescut de la 84,3% din PIB în 2008 la 108,5% în 2014. Poziția financiară netă (PFN) este pasivă și a atins aproximativ 90% din PIB, cu mult peste pragul de 35% considerat de CE înMecanismul de alertă al Comisiei Europene.
Se crede că intrarea țării în UE în 2013 va favoriza potențialul de creștere economică al Croației pe termen mediu-lung datorită posibilelor intrări de capital mai mari de pe alte piețe ale UE.. De asemenea, Croația își va putea consolida infrastructura prin efectul de levier prin transferuri de capital prin fonduri UE (când Croația iese din procedura de deficit excesiv). Acest lucru va ajuta la depășirea unora dintre slăbiciunile prezente în arhitectura sistemului economic și instituțional croat evidențiate de Global Competitiveness Index (GCI) calculat de Forumul Economic Mondial. Indexul evidențiază în sistemul birocratic şi în sistemul fiscal principalii factori care frânează competitivitatea. Datoria externă, peste 100% din PIB, împreună cu datoria publică ridicată (85%) reprezintă dezechilibrele macroeconomice majore ale economiei croate. Astfel, ținând cont de gradul de îndatorare externă ridicat și de datoria publică substanțială cu un deficit bugetar de aproximativ 5,0%, agențiile de rating S&P's și Fitch acordă țării un rating BB, în timp ce conform Moody's Croația se află în clasa Ba1.
